Haimanale, Parintii Si Rudele Lui Ion Luca Caragiale, Iancutu, Copilasul Tatutului, Scolar La Ploiesti, Unchii Si Lumea Teatrului, Limba Ascutita, O Noapte Furtunoasa, O Scrisoare Pierduta

1. Haimanale - satul unde s-a nascut

Satul in care s-a nascut Caragiale se numea Haimanale si el se gaseste la jumatatea distantei dintre Ploiesti si Targoviste langa manastirea Margineni . Satul Haimanale din judetul Prahova , era o adunatura de casute saracacioase , cu oameni pripasiti pe acele coclauri - de unde provine si numele ironic al catunului .

Caragiale s-a nascut la data de 30 ianuarie 1852 in casa lui Luca , gramaticul manastiri Margineni si Cati find numit Iancu si alintat Iancutu - viitorul scriitor Nenea Iancu . 42

Este botezat la data de 7 ferbruarie 1852 la biserica manastirii .

2. Parintii si rudele jg

Tarziu , I.L. Caragiale recunoaste ca este nepotul unui grec bucatar . Bunicii dinspre tata , Stefan si Maria , isi aveau radacinile in insula Indra , din golful Egina , aproape de Atena . Ei venisera in Tara Romaneasca in suita domnului fanariot Ion Caragea in anul 1812.

Dupa fuga lui Caragea in timpul faimoasei ciume , Stefan si Maria care purtau initial numele de Caragea devenit mai apoi Caragialii ,au ramas pe malurile Dambovitei unde meseria de bucatar este foarte cautata .

Stefan si Maria au avut cinci copii : Luca , Costache , Ecaterina , Anastasia si Iorgu . Venirea lor in Tara Romaneasca a fost cu noroc, cei trei frati Caragiale si-au inscris numele in istoria teatrului romanesc , I.L. Caragiale a devenit mare scriitor clasic roman , iar feciorii acestuia Mateiu Caragiale a devenit prozator si Luca Ion Caragiale a devenit poet simbolist .

Tatal lui I.L. Caragiale , Luca a fost actor dar fiindca familia saracise renunta . El se casatorise cu Caliopi , actrita la Societatea Filarmonica . Din cauza neantelegerilor se desparte de Caliopi , renunta la teatru si isi gaseste o slujba in administratia Manastirii Margineni , fiind copist devenind apoi secretar al sfintei manastiri .

Mama lui I.L. Caragiale este Ecaterina Chiriac Caraboa nascuta in 1815 la Brasov intr-o familie de aromani si care traia cu Luca Caragiali inca din anul 1848 desi nu erau casatoriti . Desi la nasterea lui Iancutu avea 37 de ani , isi pastrase frumusetea din vremea tineretii .

Iancutu, copilasul tatutului

Crescand, Ion Luca, are o copilarie asemanatoare cu cea a lui Mihai Eminescu. Cei doi viitori prieteni ascultau povesti, bateau clocaurile si faceau tot felul de nazdravanii impreuna.

Mama, Ecaterina, ii scria sotului ei care se afla la Bucuresti in interes de serviciu:

,, Iancutu, copilasul nostru cel scump, saruta mana tatutului si la toti si la toate rudele; el se afla sanatos, voinic impreuna cu mama lui …"

Ii placea foarte mult apa, iar la numai cativa anisori hoinarea ,, ca un salbatic, catre apusul soarelui". El asculta basmele spuse de mosnegi si de batrane.

Cand implinise sapte ani, tatal, se muta cu familia la Ploiesti, unde devenise avocat.

4. Scolar la Ploiesti

Este incredintat dascalui Haralambie si parintelui Marinache de la biserica Sf. Gheorghe unde invata slova chirilica unde excact ca strengarii din amintirile lui Creanga faceau tot felul de nazdravanii pentru care dascalul Haralambie le aplica cate o festila si doua palme .

Odata iesit de sub tutela popii Marinache ,elevul Iancu va urma Scoala Domneasca nr1 din Ploiesti intre anii 1859-1864 find inscris in clasa a II a unde scrie frumos si invata bine iesind al III lea in clasa .

In clasa a III a este profund impresionat de institutorul sau Basile Dragosescu , dascal deosebit , de la care a invatat cu litere strabune toata romaneasca pe care o stiu.Nuielusa acestuia era o adevarata bagheta magica , mai ales la insusirea ortografiei . Cand scoala a fost vizitata de domnitorul Cuza , institutorul a rostit un cordial cuvant de salut care a miscat asistenta . Urmeaza clasa a IV a cu invatatorul Mihail Georgescu . Se pare ca urmeaza clasa aVa in particular incheind ciclul gimnazial in anul 1867 la gimnaziul Sfintii Petru si Pavel avind note bune mai putin la purtare unde avea nota 6 , ceea ce dovedeste ca adolescentul era zbenguit ca in Haimanale . Se presupune ca urmeaza clasa a V a de liceu in Bucuresti unde se mutase cu mama si sora sa . Nu a facut multi purici la liceul bucurestean marturisind ca si-a facut studii la scoala lumii …

5. Unchii si lumea teatrului

Intre anii 1868-1870 urmeaza Conservatorul din Bucuresti la clasa de mimica si declamatie a unchiului sau Costache Caragiale . Este vremea cand il cunoaste pe Eminescu , tanar ratacitor cu trupele de teatru de care il va lega o mare prietenie .

Unchii sai se dedicasera teatrului avand patima scenei care il subjuga pentru totdeauna pe Iancu . Ucenicia ca actor i-a folosit mai apoi la scrierea comediilor si schitelor sale inegalabile . La dorinta tatalui sau este incadrat ca copist la tribunalul din Ploiesti unde va lucra doar cateva luni . Este anul 1870, cand tatal sau se stinge la varsta de 58 de ani .

Dupa inmormantarea tatalui sau renunta la postul de copist si se dedica teatrului , gazetariei si literaturii .

Ca si Eminescu calatoreste cu trupele de teatru ale unchiului sau Iorgu , iar in stagiunea 1871 - 1872 este sufler si copist la Teatrul National din Bucuresti . Din leafa mica trebuiau sustinute material mama Cati si sora Lenci.

6. Limba ascutita , O noapte furtunoasa , O scrisoare pierduta.

Alaturi de actori si gazetari traieste in lumea berariilor bucurestene , unde cunoaste fel de fel de tipuri de oameni , pe care apoi le va surprinde literar , ca nimeni altul . Inteligentul cu limba ascutita nu tace . Are umor , verva si sarcasm . Debuteaza in anul 1873 in revista umoristica Ghimpele , continuatoarea revistei Nichipercea unde semna cu numele Car si Palicar . Cu rubrica umoristica colaboreaza la ziarul Telegraful . Este girant responsabil la gazeta Alegatorul liber si redactor al Claponului. Colaboreaza la ziarul conservator Timpul , unde este coleg cu Slavici si Eminescu .

Toate aceste exercitii gazetaresti pregateau piesele de teatru comice , schitele si momentele umoristice care l-au consacrat . Nenea Iancu , cel cu limba ascutita , isi ascutea si pana …

La 21 mai 1878 Teatrul National din Bucuresti reprezinta cu succes piesa Roma invinsa a lui Alexandre Parodi tradusa de catre Caragiale . Este lucrarea care produce debutul lui Caragiale la Junimea , in revista careia Convorbiri literare isi va publica principalele opere .

In ziua de 12 noiembrie 1878 citeste la Junimea , O noapte furtunoasa , despre care Iacob Negrutspunea : o piesa citita atat de bine ca ne-am tavalit de ras .

Premiera acestei piese are loc la 18 ianuarie 1879 in reprezentatia Teatrului National din Bucuresti , cu o sala aproape plina , care s-a bucurat de un succes complex si meritat . Ecoul piesei a fost diferit , unii au aplaudat sincer , altii au aplaudat cu noduri in gat . Cronicile teatrale liberale spun despre piesa ca este un atentat la morala cetateneasca .

A doua reprezentatie a piesei este un mare succes cu toate incercarile de a o compromite . Apoi piesa este scoasa din repertoriul teatrului . Cu toata impotrivirea adversarilor comedia este tiparita si publicata in revista Convorbiri literare , iar la invitatia lui Maiorescu , Caragiale pleaca intr-o calatorie la Viena intr-o vacanta de zece zile .

Scrie in continuare farsa Conu Leonida fata cu reactiunea publicata in numarul din februarie al Convorbirilor literare . Comedia a fost jucata de Teatrul de Vara din gradina Rasca . Cei de la putere se mai pacalisera odata cu piesele lui Caragiale .

Anii 1881-1883 sunt anii in care este revizor scolar in judetele Neamt-Suceava iar apoi in judetele Arges-Valcea , in urma unui incident cu prietenul sau Eminescu , legat de Veronica Micle . Este perioada cand calatoreste mult prin tara , cunoste pe viu realitatile vietii , precum si multe figuri care se vor regasi in operele sale . Din leafa sa intretine in continuare pe mama Cati si sora Lenci . Scrie capodopera O scrisoare pierduta , pe care o citeste in sedinta Junimii din 6 octombrie 1884 in prezenta lui Alecsandri . Este reprezentata de Teatrul National din Bucuresti ,la 13 noiembrie in regia lui C.I. Nottara , publicata in revista Convorbiri literare in februarie 1885.

Urmatoarea lucrare este farsa de carnaval D-ale carnavalului apreciata de Maiorescu drept hazlie . S-a jucat la Nationalul bucurestean la data de 8 aprilie 1885 starnind ropote de aplauze cat si fluieraturi . Este scoasa de pe afis fiindu-i reprosata din nou imoralitatea in limbaj . Maiorescu ii ia apararea publicand in revista Convorbiri literare articolul Comediile d-lui Caragiale .

7. Om fara noroc si … familist , o mostenire si norocul care-i surade

In zadar crezuse Caragiale ca din teatru se va imbogati si va castiga sa traiasca bine el , mama Cati si sora sa Lenci . Totalizand banii primiti dupa sase mari piese , dupa traducerea piesei Roma invinsa , isi da seama ca a castigat multe fluieraturi si articole rautacioase in presa vremii si putini bani . Nici din gazetarie nu castiga cine stie ce . Lucreaza la ziarul de orientare liberala Vointa nationala , preda ca suplinitor la Liceul Sf . Gheorghe . Are nevoie de multi bani deoarece se naste fiul sau Mateiu Caragiale din legatura cu Maria Constantinescu . In primavara anului 1888 este numit director general al teatrelor , dar in anul 1889 isi da demisia . Este perioada cand devine familist casatorindu-se cu Alexandrina Burelly fica unui arhitect . Impreuna cu sotia voiajaza de placere in Italia . Apar o serie de carti ale scritorului dar este respins de la premiul Academiei cu drama Napasta .

Caragiale era sarac la fel ca Eminescu prietenul care murise la 15 ianuarie 1889,facandu-l sa verse lacrimi amare .

Dar norocul se schimba si primeste o mostenire din partea unei matuse bogate anume Ecaterina Momolo Cardini in a carei stapanire intra in anul 1904 dupa un lung proces .

Putea sa nu mai scrie pentru cativa banuti si multe articole rauvoitoare dar omul cu noroc nu se putea vindeca de patima scrisului careil va urma pana la moarte .

8. Eminescu si Caragiale

Sentimntal , Caragiale plangea dupa ochelarii sai de miop . Prietenul sau Eminescu pe care o data in viata il jignise sufleteste nu mai era . Iancu mai varsase odata la crimi amare in anul 1883cand aflase ca D-l Eminescu a inebunit .

Acum in iunie la inmormantarea Luceafarului va scrie articolul In Nirvana unde va povesti cum l-a cunoscut pe Eminescu . Isi facea reprosuri deoarece prietenia lor fusese tulburata de Veronica Micle fata de care Caragiale fusese atras . Acesta aventura trecatoare l-a ranit profund pe poet . A urmat regretul Veronicai , impacarea cu Eminescu si despartirea de Caragiale. Se spune ca din acest episod erotic a rabufnit ca o perla dintr-o scoica ranita nestemata Luceafarul , in care Catalin , viclean copil de casa n-ar fi altul decat nenea Iancu .

Caragiale povesteste despre intalnirea sa cu Eminescu din tinerete care stia nemteste si citea in gura mare pe Schiller culcat in fan . Apoi aveau sa lucreze amindoi la ziarul Timpul . Luau masa la vereun birt impreuna cu Slavici apoi se indreptau spre casa lui Eminescu unde Caragiale il provoca pe Eminescu :

-Mai , drept sa-ti spun , mie Kant al tau mi se pare un moftangiu .

Atunci Mihai lua foc si ceasuri intregi vorbea despre filozofia germana , fiind un excelent profesor celor doi prieteni .

9. Berarul

Dupa ce si-a scandalizat contemporani prin piesele sale , el ii mai scandalizeaza odata facandu-se berar . Deschide in anul 1893 o berarie in Gabroveni,unde se retragea intr-o odaie rezervata la o bere cu prietenii . Mai infiinteaza Beraria academica Bene Bibendi , Beraria cooperativa si Gambrinus . Ii placeau bericica , gretarelul si barfa literara . Cate personaje , din scrierile sale nu a intalnit in lumea pitoreasca a berariilor .

10. Procesul Caion, Alexandrina si copii , exil de bunavoie la Berlin

In sase ani isi scrisese comediile care au fost primite cu fluieraturi si articole rautacioase . Drama Napasta a fost reprezentata pe scena in data de 3 februarie 1890 si nu a fost fluierata dar cronicile literare au fost foarte aspre si jignitoare la adresa lui nenea Iancu . Procesul Caian celebru in istoria literaturii romane i-a dat bataie de cap deoarece un student intarziat pe nume Constantin Al . Ionescu- Caion , pe care Caragiale il ironizase , publica doua articole calomnioase in Revista literara : Domnul Caragiale si Domnul Caragiale n-a plagiat a copiat .

In aceste articole acest Caion sustine ca dramaturgul a copiat drama de la un autor ungur pe nume Istvan Kemeny . Dupa informari prealabile afla ca nu exista nici un autor cu acest nume si nici o lucrare cu acest titlu si isi da seama ca lucratura este clar politica . El il da in judecata pe Caion , fiind aparat magistral de avocatul si scriitorul Delavrancea . Excrocul Caion a fost condamnat iar mai apoi achitat . Procesul Caion , insa , l-a macinat stiind cine se ascunde in spatele acestuia .

Acum sa vorbim putin de iubirile lui nenea Iancu . Dupa aventura cu poeta Veronica Micle se retrage . Se indragosteste de o tanara pe nume Fridolina , dragoste care nu ii este impartasita . Dupa aceea se indragosteste de Maria Constantinescu , care ii daruieste un fiu pe Mateiu . Desi nelegalizata legatura lor , el il recunoaste pe Mateiu ca fiu al sau . In anul 1889 se casatoreste cu Alexandrina Burely care i-a nascut doua fetite care i-au murit de tuse convulsiva . Sotia sa ii mai daruieste doi copii un baiat Luca - Luky si o fata Ecaterina -Tuschi .

Ajuns la capatul rabdarii , incoltit de dusmani mai mici sau mai mari avind o avere bunicica se hotaraste sa se exileze departe de tara stabilindu-se la Berlin in anul 1904 . Face mai multe calatorii in tara cu prilejul unor evenimente , unele fericite altele nefericite . Locuieste mai multi ani in diferite case in Berlin ultima fiind locuinta din Schoneberg , unde isi primea toti musafirii din tara .

11. Cum s-a stins marele scriitor

Aflat la Berlin in casa spatioasa , inima slabita ii da un semnal . La inceput de iunie se simte mai bine si are chef de calatorii . In seara zilei de 8 iunie 1912 statea de vorba cu fiul sau Luky in biroul de lucru . A doua zi sotia sa l-a gasit in jurul pranzului cu ziarul in mana intre masuta de noapte si pat . Inima lui nu mai batea si avea obrazul linistit . Scriitorul a fost inmormantat in cimitirul protestant din Schoneberg , iar in toamna este adus la Bucuresti si inmormantat la cimitirul Bellu nu departe de mormantul lui Eminescu .

Opera lui I.L.Caragiale

Opera lui Caragiale cuprinde patru mari capitole si se poate structura in : epoca marilor creatii dramatice , epoca momentelor schitelor si amintirilor , epoca nuvelelor si povestirilor si activitatea de gazetar .

Activitatea de gazetar a lui Caragiale se intinde pe intreaga perioada a vietii artistului iar articolele sale au avut ca lait motiv satira si infierarea oranduirii in care traia .

De altfel intreaga sa opera este o fresca satirica a epocii sale . Ceea ce este de necrezut este ca si astazi Caragiale prin opera sa este foarte actual . Satira sociala a epocii sale este actuala si astazi .

Daca este sa facem o paralela intre societatea descrisa de Caragiale si cea contemporana diferentele sunt minore in toate domeniile de activitate .

Articolele sale din gazetele timpului infiereaza toate racilele societatii . Exemplificam aceste spuse cu diferite titluri . Astfel clasa politica si toate masinatiunile politice ale vremii sunt foarte bine structurate in capodopera sa O scrisoare pierduta in care satirizeaza demagogia , fanfaronada , prostia , lipsa de scrupule , santajul politic si amoros , lacomia , ingamfarea si altele . Aceste sunt actuale si astazi de parca acum ar fi scrise .

Nejunsurile scolii romanesti din acea epoca sunt descrise tot prin satira . El ataca corpul profesoral slab pregatit , fara scrupule , saracia din scoli , copii saraci sunt pusi in antiteza cu cei bogati . Semnificative in acest sens sunt schitele :Un pedagog de scoala noua , Bacalaureat , Lantul slabiciunilor si altele . Ciudat este faptul ca astazi la 150 de ani de la nasterea scriitorului scoala romanesca se confrunta cu aceleasi neajunsuri satirizate de nenea Iancu .

Ia atitudine fata de exploatarea taranilor de catre mosieri si modul in care a fost inabusita rascoala taraneasca de la 1907 in articolul 1907 din primavara pana in toamna .

Anii 1878 - 1890 reprezinta epoca marilor creatii dramatice ale lui I.L.Caragiale . Incepand cu anul 1877 Caragiale publica cronici dramatice care dovedesc grija pentru dezvoltarea teatrului romanesc .

Este perioada cand apar marile opere cum sunt : O noapte furtunoasa , Conu Loenida fata cu reactiunea , O scrisoare pierduta , Napasta .

Apare ca gen literar portretul satiric iar in operele sale nenea Iancu intalnim multe tipuri de portrete prin care satirizeaza defectele personajelor ca exponenti ai societatii .

O alta epoca literara a creatiei lui Caragiale o reprezinta Momentele si schitele. Acestea sunt scrise dupa epoca pieselor teatrale . Ele sunt adevarate perle umoristice si satirice . Excelent realizate si de tot hazul sunt : D-l Goe , Vizita , Bubico , Five a clock si altele . In acestea sunt criticate moravurile si naravurile oamenilor si ale societatii .

Un alt gen este nuvela , care au fost scrise in parteaa doua a vietii sciitorului . Aici umorul este parasit cu problematica grava a existentei ca in drama Napasta.Dintre acestea amintim O faclie de Pasti , Pacat , Doua loturi , In vreme de razboi .

Caragiale este atras de nuvela fantastica , gen literar deosebit de gustat de toti cititorii . Dintre acestea amintim : Kir Ianulea , La hanul lui Manjoala , Calul dracului , Abu Hasan si altele .

Talent realist , creator insetat de o viata mai buna , Caragiale a reusit sa ridice literatura realist - critica la culmile ei . Se poate spune ca el a preluat in opera sa si a ridicat la un nivel inalt critica din opera lui Alecsandri si Filimon adaptata la epoca in care traieste .

Particularitatea creatiei lui Caragiale o reprezinta comicul cu puternice radacini sociale . Numit la o sezatoare literara umorist el s-a simtit insultat el fiind un satiric , un acuzator .

Purtatoare a unui bogat continut de viata opera lui Caragiale este un model de maiestrie literara . Ca si Eminescu sau Creanga , marele satiric avea o inalta constiinta a raspunderii sale ca artist . Lucra cu cea mai mare grija cu migala straduindu-se sa obtina concizie si claritate desavarsita . De aici impresia de lucru perfect cizelat in operele sale .

In ciuda tuturor faqlsificarilor operei sale , in ciuda nerealistei puneri in scena a pieselor lui Caragiale , masele largi ale poporului au stiut sa vada in aceste piese , momente , schite , nuvele si povestiri , opere geniale puse in slujba luptei lor .

Critici literari

Opera lui Caragiale a fost indelung disecata adulata sau hulita de contemporanii sai in functie de interesul de clasa . Dar nimeni nu a putut sa nege valoarea lor literara prieteni sau dusmani .

Mentionam citeva pareri ale unor critici de renume .

" Un condei mai stapanit n-a existat vreodata , nici aiurea si rareori un creaqtor mai mare a nimicit cu mai multa pasiune opera sa pentru ca n u corespundea celor mai nobile intentii artistice . Dar in acelasi timp , mintea lui era plina de planuri uriase , de figuri extraordinare , de actiuni exagerate , de contraste tari , de atacuri revolutionare , de paradoxe nebune si nicodata nu era mandru decat atunci cand putea sa prinda in senina forma clasica rece ceva din conceptiile unui romantism inflacarat".

N. Iorga - I.L.Caragiale 1912

"E bine sa staruim pentru locul pe care Ion Luca il ocupa in scrisul romanesc , cu entuziasm , cu inalta prtuire si asupra celeilalte fizionomii a literatului povestitorul de originala substanta si expresie . "

Pompiliu Constantinescu - Scrieri 1967

" In timp ce opera antecesorilor sai e numai fragmentara si de multe ori turnata in tipare de fabricatie romantica , singur Caragiale urmareste cu metoda si cu toate variatele dispozitii artistice ale temperamentului sau studiul minutios al societatii in mijlocul careia traieste . "

Perpessicius - Mentiuni de istoriografie 1957

download

posturi radio