Basmul Praslea Cel Voinic Si Merele De Aur - Caracterizarea Lui Praslea

CARACTERIZAREA LUI PRASLEA

Praslea este personajul principal si pozitiv al basmului "Praslea cel Voinic si merele de Aur", de Petre Ispirescu.

Praslea este mezinul familiei, fiul cel mai mic dintre cei trei fii ai imparatului, el fiind si cel mai istet, curajos si viteaz.

Praslea reuseste sa-si convinga tatal, care il credea inca un "mucos", sa il lase sa pazeasca si el marul cu poame de aur, cu toate ca actiunile anterioare ale fratilor sai esuasera.

Inarmat cu rabdare si inteligenta, Praslea isi ia cu el doua tepuse si o carte de citit, convins fiind ca trebuie sa fie ceva vrajit la mipe furul merelor, Praslea pleaca in cautarea acestuia, nestiind ca e vorba de un zmeu si manifestand perseverenta in urmarea telului propus. Astfel, Praslea va porni pe un traseu initiatic, un drum al cunoasterii vietii si a oamenilor, pe parcursul caruia el isi va dovedi iscusinta, curajul, vitejia si bunatatea.

Prevazator din fire, el isi da seama ca fratii sai il invidiaza si ca vor sa-l omoare si astfel el ii pacaleste, salvandu-si viata.

Fire miloasa, Praslea salveaza puii care urmau sa fie mancati de un balaur. Ca sa-l recompenseze pentru fapta savarsita, il aduce pe taramul nostru, perioada in care Praslea dovedeste mult sange rece, taindu-si o bucata din pulpa pentru a hrani dupa ce carnea pregatita in acest scop se terminase. Vindecat de aceeasi Praslea isi continua drumul.

Mester iscusit, Praslea confectioneaza o furca de aur si o closca cu puii de aur, pe care le duce fiicei celei mici a imparatului. Recunoscand ca el este fiul cel mic, Praslea isi convinge tatal ca pedeapsa cea mai dreapta pentru fratii sai invidiosi trebuie sa le-o dea Cerul, Dumnezeu, si astfel il face pe imparat sa nu-si manjeasca mainile cu sangele fiilor sai.

Pentru faptele si calitatile sale, Praslea a starnit multe invidii, dar a primit si multumiri din toate partile.

Pentru a argumenta apartenenta unui basm la specie am ales ca suport literar basmul "Praslea cel Voinic si merele de aur", de Petre Ispirescu.

Este o opera epica, in proza, de mare intindere, in care intamplarile reale se impletesc cu cele fantastice, fiind savarsite de personaje cu puteri supranaturale, ce reprezinta fortele binelui si ale raului. Din confruntarea celor doua, invingatoare ies fortele binelui. Modalitatea de exprimare este naratiunea, alaturi de care apar si dialogul si descrierea.

Actiunea basmului este dinamica, avand un plan narativ ramificat si un ritm alert. Ea este alcatuita atat din intamplari reale, cat si din intamplari imaginare, cele din urma predominand. Din seria intamplarilor fantastice se remarca, inca de la inceput, disparitia merelor de aur din gradina regala, fapt care duce la ranirea zmeului care le fura, datorita caruia Praslea va ajunge pe taramul celalalt. Tot fabuloase sunt si luptele cu zmeii, discutia cu corbul, transformarea palatelor in mere, uciderea balaurului, salvarea eroului de catre modelarea unei furci de aur si a unei closti cu puii de aur. Faptele sunt savarsite de Praslea, in majoritatea lor, care este personajul principal si pozitiv al basmului, fiind inzestrat cu puteri supranaturale (forta, capacitate de metamorfozare). De asemenea, actiunea este schematica, cuprinzand motive narative: nasterea (aici, nu), familia, superioritatea mezinului, calatoria (in cautarea furului merelor), incercarea puterii in trei imprejurari diferite (luptele cu cei trei zmei, uciderea balaurului), biruinta, rasplata, pedeapsa (data celor doi frati mai mari pentru ca au incercat sa-l omoare), casatoria (cu fata cea mica a imparatului).

Locul si timpul desfasurarii actiunii nu este cunoscut, fapt ce reiese din formula cu care incepe: "A fost odata ca niciodata...". Se stie doar ca intamplarile au loc atat pe taramul nostru, cat si pe taramul celalalt, candva, demult.

Structura operei este repetitiva, stereotipa, prin formule specifice: de introducere (ce atrag atentia asupra caracterului ireal al operei: "A fost odata ca niciodata..."), mediane (mentin treaza atentia cititorului; marcheaza sfarsitul unui episod si inceputul altuia; subliniaza principalele momente ale desfasurarii actiunii: "Se luptara,/ Se luptara,/ Zi de vara,/ Pana-n seara" sau "Si-nainte cu poveste, ca de-aicea mult mai este")si finale (readuc pe cititor la realitate: "Incalecai pe-o sa si va spusei poveastea - asa").

Personajele basmului pot fi reale (imparatul, Praslea, fratii lui Praslea, fetele de imparat, mesterul) sau fantastice (zmeii, si puii ei, balaurul, corbul), principale (Praslea) si secundare (toate celelalte), umane (imparatul, Praslea, fratii lui Praslea, fetele de imparat) sau animale personificate (corbul, si puii, balaurul), pozitive (Praslea, imparatul, fetele) sau negative (fratii, zmeii, balaurul), individualizate (Praslea, imparatul) sau colective (fratii, puii masculine (imparatul, fratii, Praslea, zmeii) sau feminine (fetele de imparat). Toate acestea au o valoare simbolica, intruchipand aspiratiile oamenilor, ale comunitatii. Astfel, imparatul reprezinta dreptatea, fii cei mari ai imparatului, invidia si egoismul, cele trei fete de imparat, dorinta de libertate, fata cea mica, dragostea si fidelitatea, iar mesterul argintar, talentul mestesugaresc.

In planul constructiei epice se observa preferinta pentru cifra trei (trei frati, trei zmei, trei fete de imparat), aceasta fiind considerata cifra magica.

O nota definitorie a basmului este oralitatea stilului, prin care se stabileste, in primul rand, o comunicare intima cu cititorii, prin folosirea unor constructii si expresii populare, specifice limbajului vorbit ("a se face luntre si punte", "a-si lua inima-n dinti", "in slava cerului"), prin imbinarea vorbirii directe cu cea indirecta, prin folosirea unor constructii exclamative, inversiuni si repetitii specifice populare ("rogu-te", "adevar graieste gura mea", "facu ce facu").

Frumusetea basmului consta in valoarea sa estetica, dar si morala, deoarece, intr-o forma aleasa, pune in evidenta dorinta de dreptate, de adevar, de cinste, comunicand o atmosfera optimista.

download

posturi radio