Scoala Franceza Tipologica

SCOALA FRANCEZA TIPOLOGICA

Prima etapa a acestei scoli este reprezentata de ROSTAN, SIGAUD, MCAULIFFE, mai tarziu, vor fi pe prim plan, G. BERGER si RENE LE SENNE.

Format, sub influentele Scolii de la Padova, Sigaud este interesat de caracteristicile psihice, ce au un suport, in structurile morfofunctionale. In genere, directia acestei forme de diferentieri cauzale, este legata, de Sigaud, de functionalitatile si trebuintele organice implicate in functionalitatile fiziologice, cunoscute prin numeroasele studii ale fiziologiei si medicinii moderne. A descris, mai cu insistenta, urmatoarele tipuri.

TIPUL MUSCULAR se caracterizeaza printr-o conformatie fizica specifica, ce impune forta si rezistenta. In genere, acest tip este angajat, in excese de miscare, si activitati, face eforturi importante. In genere, este curajos, sociabil, ii place competitia. Consuma multa energie, din care motiv, ii place sa manance, si este amator de alimente consistente. Este, insa, si gelos pe persoanele, ce manifesta caracteristici mai atractive, si pe cele ce obtin succese, fara prea mult effort. Are foarte multa vitalitate.

TIPUL RESPIRATOR. Este vorba de persoane, cu un torace dezvoltat si o capacitate respiratorie si de miscare foarte bune. Etajul mijlociu al fetei este hipertrofiat, la aceste persoane, nasul e lung sau lat, ca urmare a respiratiei intense. Toracele este, de cele mai multe ori, lung si lat, umerii largi, soldurile sunt stramte. Statura este, in genere, subtire, dar puternica, si musculoasa, de tip atletic. Membrele sunt lungi si subtiri, mersul este vioi, energic si puternic, gestica este activa, chiar excesiva uneori. Vocea este ampla si convingatoare. Este o persoana supusa instinctelor, poseda vointa, dar de scurta durata. Este o persoana cu reactii emotive puternice, cu tendinte violente, dar si ele, de scurta durata. Se manie usor, pentru motive nu prea importante.

TIPUL DIGESTIV. Este o persoana de statura sub medie, cu forme rotunjite, cu abdomen proeminent (mai larg decat toracele, cu soldurile largi si umerii ingusti). Are apetituri alimentare dezvoltate. Are o foarte buna digestie, dar si cerinte de sieste lungi. De fapt, ii place sa nu faca nimic, ce solicita efort. Are partea de jos a fetei, mai dezvoltata, fruntea mica si joasa. Gestica acestui tip este, relativ, lenta, si adeseori stangace, si mersul este lent, ca si vocea, de altfel, si tot ce cere eforturi. Vorbeste putin, totusi este sociabil, dar nu cooperant. Are multa indiferenta. In schimb, are o viata interioara bogata, este visator. Inteligenta, de care dispune, este, in genere, lenta, si ea, dar profunda. Ii place sa se cultive, dar cu forme de cultura generala, ce nu solicita prea multe eforturi.

TIPUL CEREBRAL-NERVOS, este in genere meditativ. Are, adesea, un cap mare, o frunte larga, pe ambele dimensiuni (lungime si latime). Este de statura inalta, svelt, armonios dezvoltat. Umerii ii are cazuti, trunchiul e, in genere, evident, mai scurt si ingust, mainile lungi si subtiri. Are o gestica relatoiv redusa. Este un prieten sincer si devotat, dispretuieste si ignora placerile consumatoare de timp. Are idealuri, pentru care, nici un sacrificiu, nu I se pare prea neinsemnat. Este perseverent, adesea egoist si incapatanat. Are multa intuitie, o inteligenta activa, spirit sistematizator bun. Este adesea, sceptic, chiar superstitios uneori. Doarme destul de prost, are insomnii si uneori cosmaruri. Are o sociabilitate medie.

Sigaud a atras atentia asupra faptului ca, tipul uman este influentat de conditiile externe, prezente si persistente in mediu, in marele cosmos. De aceea, a spus el, tipul digestiv apare, mai frecvent, in ce favorizeaza alimentatia, cel al claselor privilegiate economic (oamenii bogati, sau cei ce se ajung). Tipul muscular este, mai frecvent, la cei ce lucreaza pamantul, tipul respirator este mai frecvent la grupurile nomade, iar tipul cerebral este mai frecvent la intelectuali. El a atras atentia, asupra faptului ca, tipul uman este influentat de apetiturile sale fundamentale, care se supun, insa, ofertelor vietii.

Directia, in care a mers Sigaud, a fost dezvoltata si de RUTZ, SCAMMON, ALLEND, VILARD, PAPUS si MCAULIFFE. Dar, cel mai implicat in aceasta optica a fost Klages, care a efectuat o caracterologie embriogenista- personalista.

Meritul Scolii franceze consta in faptul ca, prin Sigaud (plecand de la cele patru sisteme mai importante ale organismului), se mentine legatura dintre psihic si corp, dar accentueaza tot mai mult, valoarea influentelor mediului. Sigaud, dar si McAuliffe, au adaugat si masurari antropologice. Si biotipologii francezi, au in vedere curba lui Gauss, conform caruia, tipurile armonioase, sunt de normalitate si dominante (doua), iar in zonele de extrema (dispersie) ale curbei lui Gauss sunt doua tipuri, cu structuri tipologice asimetrice si dificile. De fapt, Sigaud a vorbit de tipul puternic si tipul slab, la care se adauga, intermediarii. Despre ceilalti reprezentanti ai scolii franceze ne vom referi in alt capitol.

download