Memoria Si Perceptia Rolul Lor Intr-O Invatare Elementara

Fantozzy

INTRODUCERE

PROCESE FUNDAMENTALE INTR-O

INVATARE ELEMENTARA

In orice act de invatare intervine de fapt psihismul, in vederea studiului, putem descrie separat functiile de baza ale procesului cognitiv.

In cunoasterea elementara se distinge indeosebi rolul atentiei , perceptiei si memoriei . Aprofundarea cunoasterii aduce in prim plan imaginatia si gandirea. Motivatia si comunicarea elev -profesor, intervine tot timpul ca motor al activitatii psihice. Activitatea de reflectare a realitatii in creier are un caracter selectiv.

Atentia consta un orientarea si concentrarea activitatii psihice asupra unor obiecte si fenomene care , datorita acestui fapt , sunt reflectate mai clar si mai deplin.

Perceptia consta in cunoasterea obiectelor si fenomenelor in integritatea lor si in momentul cand ele actioneaza asupra organelor senzoriale.

Caracterul selectiv al reflectarii se manifesta nu numai in cazul perceptiilor ,ci si in cazul celorlalte procese psihice ( de ex gandirea , memoria etc).

Perceptia este o reflectare a obiectelor si fenomenelor care actioneaza nemijlocit asupra receptorilor .

Perceptiile deosebindu-se de senzatii prin faptul ca ele nu constituie reflectarea insusirilor izolate ale obiectelor si fenomenelor ( de ex culoare, temperatura, miros etc), ci reflectarea acestor obiecte si fenomene in totalitatea lor.

Imaginile obiectelor si fenomenelor percepute , actiunile savarsite , sentimentele si gandurile pe care le avem la un moment dat , nu dispar fara urma din mintea noastra. In anumite conditii , ele reapar , intr-o forma sau alta , in constiinta . Spre deosebire de senzatii si perceptii , care sunt imagini ale obiectelor si fenomenelor ce actioneaza in momentul respectiv asupra analizatorilor , memoria este o reflectare a experientei noastre anterioare.

Prin memorie se intelege , pe de o parte , procesul de intiparire , fixare si pastrare in creier , iar pe de alta part e , recunoasterea si reproducerea a ceea ce omul a perceput , a simtit , a facut sau a gandit inainte.

Fantozzy

ATENTIA

Baza fiziologica a atentiei o constituie aparitia unor regiuni cu excitabilitate optima in scoarta cerebrala.

Activitatea de formare si reactualizare a legaturilor temporare si de diferentiere se realizeaza la un inalt nivel de eficacitate in focarele de excitabilitate optima ,care constituie portiunea creatoare a emisferelor cerebrale.

In jurul focarelor de excitabilitate optima apare, pe baza inductiei negative, o stare de inhibitie.

Cu cat focarul de excitabilitate optima este mai concentrat in anumite portiuni ale scoartei cu atat inhibitia aparuta prin inductie negativa cu celelalte regiuni este mai puternic.

Portiunea de excitabilitate optima nu este fixa ,ci se deplaseaza pe suprafata emisferelor cerebrale, in functie de schimbarile survenite in lumea reala si de desfasurarea activitatii.

Atentia are o serie de calitati:concentrarea,stabilirea,volumul,flexibilitatea,distributia-care pot reprezenta o anumita independenta unele fata de altele. In acest fel ,la uni copii anumite calitati ale atentiei pot fi foarte dezvoltate, iar altele mai putin dezvoltate.

Concentrarea si intensitatea atentiei. Se poate masura prin rezistenta la excitanti perturbatorii, in special la zgomot.

Zgomotul din ambianta poate stanjeni foarte mult ,atunci cand trebuie sa distingi un aspect mai putin evident.

Un rol semnificativ il joaca deprinderile.

Stabilirea atentiei se caracterizeaza prin mentinerea neintrerupta, intensiva si durabila a orientarii si concentrarii activitatii psihice intr-o anumita directie.

Atentia elevului se poate mentine concentrata ,in mod neintrerupt , asupra unui obiect,15-20 minute, examinand din diferite puncte de vedere.

Volumul atentiei este limitat.

Flexibilitatea atentiei este rezultatul deplasarii rapide a focarului de excitabilitate care depinde in primul rand de mobilitatea proceselor nervoase, de usurinta cu care un focar de excitabilitate trece in starea de inhibitie si invers.

Distributia atentiei consta in capacitatea de a sesiza simultan intelesul mai multor surse de informatii.

Atentia involuntara se caracterizeaza prin faptul ca apare in mod neintentionat si fara efort voluntar.

Aparitia atentiei involuntare este determinata nu numai de natura stimulentilor , ci si de masura in care un stimulent oarecare raspunde trebuintelor ,dorintelor, intereselor elevului respectiv.

Atentia voluntara ,se caracterizeaza prin prezenta scopului de a fi atent si a efortului voluntar.

Pentru educarea atentiei voluntare ,este de mare importanta exigenta dascalului fata de calitatea executarii sarcinilor date elevilor , formarea deprinderilor de a executa cu atentia necesara orice activitate ,de a lucra cu atentie chiar si in conditii neprielnice.

Desfasurarea activitatii intr-un ritm optim este un alt factor important din punctul de vedere al asigurarii atentiei elevilor in cadrul lectiei.

Dezvoltarea atentiei este conditionata de intreaga dezvoltare a elevului : a capacitati de miscare si coordonare a miscarilor, a senzatiilor ,a perceptiilor , a recunoasterii si sesizarii insusirilor noi.

Neatentia poate aparea si ca efect al oboselii, plictiselii.

Pe langa factorii externi intervin si factori interni contribuind la suscitarea atentiei, cel mai important fiind interesul.

PERCEPTIA

In dezvoltarea perceptiei copilului un rol deosebit de important il are dezvoltarea limbajului si comunicarea verbala a copilului cu adultii.

In procesul pedagogic este util sa se urmareasca nu numai realizarea unei perceptii corecte in momentul dat in conformitate cu scopul urmarit ci si dezvoltarea la elevi a spiritului de observatie.

In perceptie intervin si o serie de atitudini :a) atitudinea motorie: pozitia, postura pe care se sprijina comportamentul nostru e in relatie cu ceea ce observam, ( cand vrem sa auzim bine ce spune o persoana adoptam o anume atitudine),

b) atitudinea intelectuala, starea de pregatire cognitiva ,punctul de vedere, orientarea in situatie ,c) atitudinea afectiva: o dispozitie subiectiva a persoanei de a reactiona pozitiv sau negativ fata de o situatie, persoana sau o simpla afirmatie .Influenta afectivitati pare a se face resimtita si in cazul perceptiilor subliminale.

Perceptia subliminala este cea ale carei efecte se fac resimtite, desi excitantii ce o produc se afla sub pragul senzorial , fie cel de intensitate, fie cel referitor la timpul de expunere.

Atitudinea, interesele influenteaza puternic selectia perceptiva.

Cand percepem ceva , nu e sesizat totul cu aceeasi claritate .Percepand corect forma obiectelor , noi le recunoastem.

In plus , apreciem si distanta la care se afla obiectele : fara o asemenea evaluare nu le-am putea manui .

Perceptia timpului are mai multe aspecte .Unul se refera la perceperea unor excitanti ca fiind succesivi.

Daca succesiunea unor spoturi luminoase e foarte rapida , vedem o lumina continua.

Un al doilea aspect al perceptiei in timp este tocmai aprecierea duratei. Se poate estima durata unui fenomen continuu, dar putem evalua si intervalul intre momentele de aparitie a doua evenimente. Nu apar deosebiri nete intre modul de a aprecia aceste doua feluri de scurgere a timpului.

Perceptia miscarii constituie o schimbare de pozitie in spatiu a unui obiect intr-un anumit timp.

Perceptia miscarii intervine in doua situatii :a) cand urmarim cu ochii obiectul in miscare ; in acest caz , imaginea pe retina e fixa , dar senzatiile kinestezice provocate de miscarea ochilor ne dau informatiile corespunzatoare; b) ochii sunt imobili ,dar imaginea corpului respectiv se deplaseaza pe retina. Miscarile prea incete ori prea rapide nu sunt sesizate.

Fantozzy

MEMORIA

Memoria este o functie a creierului ‚functie care consta in reflectarea experientei trecute.

Baza materiala a memoriei o constituie urmele proceselor nervoase anterioare (excitatia si inhibitia).

Atat memorarea ‚cat si reproducerea pot avea un caracter intentionat (voluntar) sau neintentionat (involuntar).

Memorarea si reproducerea intentionata presupun : a) existenta unui scop dinainte fixat , b) alegerea si stabilirea materialului de memorat sau reprodus , c) prezenta unui efort mai mult sau mai putin insemnat de vointa , d) utilizarea unor mijloace si procedee speciale in memorare si reproducere etc .

In cazul memorarii si reproducerii neintentionate toate aceste caracteristici lipsesc; procesul se desfasoara fara intentie , ,,de la sine’’.

De asemenea , in functie de procedeul folosit se poate face distinctie intre memorare logica si memorarea mecanica.

Memorarea logica se bazeaza pe desprinderea legaturilor inteligibile ,a continutului de idei , in vreme ce memorarea mecanica duce la elaborarea unor legaturi temporare ,care reflecta prin excelenta succesiunea externa a fenomenelor.

Numim deprinderi acele acte invatate in care predomina reactiile relativ constante.

Astfel ,sunt deprinderi : mersul, scrisul, calculul mintal elementar (tabla inmultirii).

Cunostinta este o structura de informatii si operatii care face posibile atat orientarea in ambianta, cat si solutionarea anumitor probleme.

Baza fiziologica a memoriei nu este inca elucidata.

’’Depozitul ,, urias al memoriei este locul unde putem gasi si evoca o anume amintire.

Din punctul de vedere al duratei memorarii exista trei forme de memorie: a)memoria de foarte scurta durata , b) memoria de scurta durata , c) memoria de lunga durata.

CONCLUZII

Procesul de invatamant face apel la atentia involuntara ,cat si la atentia voluntara a elevilor ,dar rolul hotarator il are atentia voluntara.

Atentia voluntara se caracterizeaza prin faptul ca apare in mod neintentionat si fara efort voluntar. Ea poate fi provocata in primul rand de anumite insusiri ale obiectelor si fenomenelor , care dau nastere reflexului de orientare .

Stimulentii puternici (scrisul cu litere mai mari sau viu colorate, imaginile foarte mari ale unor obiecte etc ) se impun in mod involuntar atentiei elevilor.

Repetarea unui stimulent, care initial nu a atras atentia ,se face ca el sa se impuna in cele din urma. Interesul este subordonat motivatiei, trebuintelor, sentimentelor noastre.

Atentia involuntara si voluntara nu sunt net delimitate , intre ele exista o serie intreaga de grade de trecere . In afara de acestea ,cele doua forme de atentie se pot transforma una in alta. Astfel , un elev poate incepe studiul unei probleme bazandu-se pe atentia voluntara. Daca , insa, dificultatile initiale sunt invinse in cursul activitati , apare interesul , si atentia devine involuntara .Aceasta atentie este numita atentie postvoluntara .

In procesul pedagogic este necesar sa se urmareasca nu numai realizarea unei perceptii corecte in momentul dat in conformitate cu scopul urmarit ci si dezvoltarea la elevi a spiritului de observatie .

Observatia este o forma superioara a perceptiei ,este o perceptie premeditata , dirijata ,planificata si selectiva ,intreprinsa cu un anumit scop.

Observarea inseamna cercetarea si studierea obiectului .Rapiditatea si precizia in sesizarea unor lucruri putin sesizabile la prima vedere , dar importante din punctul de vedere al scopului urmarit , este o caracteristica a spiritului de observatie .Spiritul de observatie se dezvolta in practica observarii obiectelor si fenomenelor in clasa ,la demonstratiile experimentale .

Rolul memoriei in procesul de invatamant este deosebit de important .

Fara o memorie trainica nu este posibila asimilarea temeinica a bazelor stiintelor ,ceea ce reprezinta una dintre principalele sarcini ale scolii.

In procesul de invatamant , copiii memoreaza si pastreaza in memorie o mare cantitate de fapte , reguli , legi , norme etice, pe care le vor utiliza ulterior in viata ,in activitatea practica.

In activitatea de invatare , memoria este absolut necesara .

17851dqi46gsy7o

17851dqi46gsy7o

BIBLIOGRAFIE: qs851d7146gssy

17851dqi46gsy7o

17851dqi46gsy7o

*ANDREI COSMOVICI SI LUMINITA IACOB,PSIHOLOGIE SCOLARA,1999,POLIROM

17851dqi46gsy7o

*AL ROSCA,PSIHOLOGIA COPILULUI,1958,EDIT DIDACTICA

17851dqi46gsy7o

*ANDREI COSMOVICI,PSIHOLOGIE GENERALA,1996,POLIROM

17851dqi46gsy7o

17851dqi46gsy7o

17851dqi46gsy7o

17851dqi46gsy7o

fantozzy@hotmal.com

17851dqi46gsy7o

17851dqi46gsy7o

17851dqi46gsy7o

17851dqi46gsy7o

17851dqi46gsy7o

17851dqi46gsy7o

17851dqi46gsy7o

17851dqi46gsy7o

17851dqi46gsy7o

17851dqi46gsy7o

17851dqi46gsy7o

17851dqi46gsy7o

17851dqi46gsy7o

Student: JIANU MIHAIL

Anul III ZI

download