Macrotipologii Extraversie-Intraversie

MACROTIPOLOGII

EXTRAVERSIE-INTRAVERSIE

Structura axiala extraversie-intraversie este generala si, ca tare, face parte din macrotipologii. Acest atribut i se acorda si din cauza ca exista o acceptanta generala fata de structurile acestei forme axiale.

Cei doi termeni se folosesc in mod curent de peste 100 de ani si in viata curenta. Cel ce a atras atentia asupra acestei axe validandu-i utilizarea a fost CARL GUSTAV JUNG (1875- 1961). Psihologul elvetian a delimitat 4 feluri de extraversie si 4 de intraversie. Acestea r fi.

extravertitul ganditor, sentimental, senzorial, intuitiv

introvertitul ganditor, sentimental, senzorial, intuitiv.

Extravertitul ganditor este o persoana sociabila, atractiva prin disponibilitatea sa plina de verva si de o bogatie remarcabila de modalitati de a sustine coeziunea unui colectiv, ca si de umorul foarte variat disponibil si strategiile numeroase de a se integra in numeroase colective.

Introvertitul ganditor este o personalitate profunda si implicata in activitati incarcate de ipoteze, idei, absorbit de acestea. Este o persoana ce nu se angajeaza social, ii place mai mult singuratatea si activitatile pe care le desfasoara.

Extravertitul sentimental este, de asemenea sociabil, dar si sugestibil, are foarte numeroase relatii sociale si prietenii cu o tendinta mai mult sau mai putin accentuata de a le schimba in timp. Este placut si foarte schimbator situativ ca exprimari impresive. Pare sensibil si pentru moment este, dar in fond sensibilitatea sa este schimbatoare si foarte situativa. le333u6464zeel

Introvertitul sentimental este o persoana sugestibila si ea. Are sentimente puternice si e foarte conservator in privinta acelora ce i s-au constituit. Este conservator mai ales in privinta ideilor morale pe care le implica in evaluarea persoanelor cu care are relatii si este foarte atent la respectarea acestora. Are prietenii putine, dar durabile.

Extravertitul senzorial este, in genere, o persoana dominata de senzorialitate. Ii place sa participe la reuniuni si este un perseverent spectator de expozitii, concerte, teatru. Are o foarte dezvoltata senzorialitate si adesea gusturi si abilitati artistice. In genere, este nestatornic in prietenii. Este foarte atras de aventuri amoroase.

Introvertitul senzorial este o persoana ce-si domina mereu conduitelor. Ii plac artele si le practica adesea cu insistenta. Ii place si natura. In relatiile cu sexul invers este romantic si foarte atasat. Traieste cu mare profunzime relatiile de dragoste, dar si cu un oarecare simt posesiv.

Extravertitul intuitiv este o persoana dornica de aventuri nu numai sentimentale, ci si de expeditii, escaladari de munti, excursii, etc. Toti extravertitii sunt mari amatori de sporturi.

Introvertitul intuitiv este un permanent cititor. Duce o viata interioara foarte bogata cu filme interioare complexe. Ii plac artele, dar mai ales literatura, poezia si metaforele, filozofia.

Precum se vede extravertitii sunt deosebiti de acrosati de viata de fiecare zi si de trairea ei intensa, dar au implicatii efemere, dar si foarte numeroase in relatii sociale.

Introvertitii sunt linistiti si traiesc mai mult pe plan interior, au capacitati meditative puternice si, in genere, sunt reticenti, au un mare control si o tendinta de stapanire a agresivitatii, mai putin a timiditatii si a starilor depresive. Extravertitii sunt mai plini de initiativa si de o oarecare agresivitate discreta de fond ce se poate amplifica in situatii ce le lezeaza orgoliul.

Pe plan moral extravertitii sunt atasati unei atitudini de discretie, egocentrism si tendinta de a cauta placerea in societatea mai larga ce-i satisface placerea de a se implica in tot felul de relatii si momente de exprimare de sine.

Introvertitii evita aglomeratiile si agitatia. I-au in serios toate intamplarile. Controlul conduitelor, a sentimentelor si impulsurilor ii caracterizeaza. Nu sunt agresivi, dar sunt reticenti, siguri pe ei, seriosi, si adesea, pesimisti, si totdeauna atasati valorilor morale.

In genere, tipuri accentuat introvertite sau extravertite sunt foarte rare. In schimb, fiecare persoana are tendinte latente mai mult sau mai putin exprimabile pentru una din laturile axei intraversie- extraversie, aproape niciodata in toate cele patru paliere de exprimare prezentate mai sus. Aceasta inseamna ca o persoana poate fi mai accentuat extravertita ca gandire, mai mult introvertita ca intuitie si nuantat introvertita sau extravertita pe paliere senzoriale si intuitive (dupa GUSTAVE JUNG).

Tot psihologul elvetian semnaleaza faptul ca studiile pe gemeni arata ca tendintele introsi extravertite au o natura genetica relativ stabila in decursul vietii, discret corelata la evenimente, cu efecte legate de succesele si insuccesele din viata.

Tot JUNG a facut unele observatii interesante privind patologizarea potentiala a celor doua tipuri axiale. Daca introversia se asociaza cu un nevrotism accentuat se poate ajunge la manifestari isterice, psihopatice sau la delincventa grava. (procent de criminali evident mai mare exista la introvertiti).

In schimb, introvertitii sunt mai buni in timpul scolarizarii, pe cand extravertitii sunt sportivi, dornici de antrenamente si de competitii, in care sa se afirme. Tot extravertitii sunt mai multi in profesiile militare, de risc, precum aviatia, parasutismul si comandourile.

Lucrarea lui C.G. JUNG in care acesta face referiri la problemele de mai sus se intituleaza "Uber Konflider Kiblischen Seele" "Gesammelte Werke", Zurich, 1910, 1958.

Am mai adauga faptul ca extravertii se casatoresc si divorteaza statistic de mai multe ori decat introvertii.

Din cele de mai sus reiese ca structurile axiale introversie-extraversie sunt foarte diferite. Se considera ca la femei domina, mai adeseori, valori latente de introversie. Tot din cele de mai sus reiese ca in diferite profesii au mai mare succes potential extravertitii, iar in altele introvertitii. Asa, de pilda, in profesiile ce solicita relatii cu publicul, extravertitii au mai mari sanse de reusita, chiar daca au un grad mai crescut de iritabilitate. In acelasi domeniu, si mai ales al tranzactiilor, din comert, introvertitii au, in genere, mai multe succese din cauza atentiei la probleme si nu la persoane, si din cauza ca mentin o atitudine de evitare a starilor de tensiune si a manifestarilor agresive.

In stiinta persoanele introvertite au o mai profunda abordare, dar si mai mare precautie si prelungire a testarilor de ipoteze ceea ce prelungind procesul de cercetare, poate crea riscuri de a se ajunge la aceleasi rezultate in alta parte, unde persoane cu accente extravertite mai numeroase si care vor sa-si afiseze mai repede rezultatele. Deoarece profesiile moderne tind sa se intelectualizeze, dar in acelasi timp, competitiile se internationalizeaza tot mai mult, exista o foarte mare absorbtie, relativ complementara a personalitatilor cu diferite forme de intro si extraversie. Sa nu ignoram si implicatia de caracteristici intro si extraverse la aceeasi persoana, pe planurile structurilor psihice diferite, ale personalitatii lor.

Frontal, aceasta problema a mai fost studiata de psihologul englez de origine germana HANS JURGEN EYSENCK (1916- 1934). Acesta a lucrat in diferite spitale si a fost director al departamentului de psihologie al Institutului de psihiatrie, incepand cu anul 1950. Si la Universitatea din Londra, EYSENK a efectuat prin anii 1959 un chestionar pornind de la unii itemi dintr-un chestionar psihiatric si din lucrarile lui GUIFORD privind axa IE sau I-E (introversie- extraversie).

EYSENCK a cunoscut ideile lui JUNG. In 1959 a pus in lucru varianta MPI (Maudsley Personality Inventory), in 1965 imbunatatind mult chestionarul, acesta a dat varianta EPI (EysenCk Personality Inventory). De fiecare data a efectuat si o varianta pentru copii.

In fine, in 1975 a publicat o varianta si mai largita a chestionarului sau. Afara de prima varianta, toate au fost efectuate pe baza de analiza factoriala in cate doua variante. Fiecare varianta de chestionar a fost aplicata cel putin pe 1000 subiecti de catre echipa lui EYSENCK. Ultima varianta a fost folosita de catre ROMULUS CRACIUNESCU intr-o cercetare ale carei rezultate figureaza intr-o lucrare aparuta in 1991 (Introversie- extraversie, ed. Stiintifica). Prin aceasta cercetare se pune in evidenta faptul ca cele doua caracteristici: introversia si extraversia sunt, in genere, active la fiecare persoana, date fiind solicitarile vietii care le antreneaza fie pe una fie pe alta.

De asemenea, se evidentiaza faptul ca exista o oarecare independenta a axei I-E, de nevrozism, anxietate si emotivitate, dar factorii sunt corelati intre ei. In genere, exista forme specifice de combinatii ale celor doua forme de implicatie existentiala cu discrete dominatii.

EYSENCK a efectuat o raportare a caracteristicilor bidimensionale I-E la clasificarea temperamentala clasica HIPPOCRATICA, preluata de PAVLOV si prezentata printre altii si de KANT. Schema prezinta o sinteza utila si semnificativa privind caracteristicile de implicatie mai mica sau mai mare a extraversiei si introversiei in tipurile: melancolic, flegmatic, sanguin, coleric. Fara indoiala, structurile I si E se pot raporta la problemele modului in care se implica atentia ori constiinta si trairile emotionale in existenta de sine sau in aceea de oferta sociala. In acelasi timp intereseaza si implicatia preferentiala spre lumea interioara cu seismele ei sau spre lumea exterioara cu evenimentele ce o caracterizeaza si implicatia intre ele. Atitudinile generale creeaza o experienta interioara ce se foloseste diferentiat , fara indoiala. Nici temperamentul nu poate fi ignorat din explicatiile cauzale ale dominatiilor mai de frecventa ale accentelor preferentiale din relatia I-E. La personalitatile accentuate dominatia preferentiala este mai marcanta. Intereseaza insa, desigur, si diferentele de identitate interioara, si cele ce se manifesta ca structuri de identitate exterioara. De altfel, cercetarile mai noi efectuate la Universitatea din OTTAVA asupra filmului interior ce creeaza coerente ale implicatiei sociale exterioare, chiar daca in interior se deruleaza variante diverse, pun in evidenta o foarte mare dezvoltare la omul modern, atat a introversiunii ce-si valideaza in permanenta mecanismele de aparare si cele de proiectie si extroversia cu fortele ei captative si de identificare cu activitati, idealuri, aspiratii si grupuri sociale responsabile de acestea. In genere, cu varsta are loc o crestere a introversiei care in anii copilariei este adesea suspendata de atractia foarte mare a "ce se intampla?" "de ce?" "cum", etc.

Mai putin a fost studiata implicatia I-E la femei. Nu este greu de presupus ca exista o tendinta de apropiere de profile, ca tendinte intre acestea si barbati. Pe profesii, de asemenea, se creeaza conditionari de antrenare si accentuare a uneia sau alteia dintre cele doua caracteristici axiale. Se pun, desigur, numeroase probleme legate de faptul ca omul modern are foarte numeroase statute si roluri, fiecare cu anumite caracteristici, inclusiv rolurile profesionale. Aceste conditionari ale vietii cu solicitarile pe care le implica largesc mereu capacitatea personala de a face trecerea de la cerintele si implicatiile introversiei cu universul pe care aceasta si l-a creat , la lumea reala cu dimensiunile pe care le creeaza istoria si progresul cu solicitarile lor foarte diverse si numeroase.

download