Componentele Stilului De Viata, De Lucru Recreational, Reactie La Placere, Solutionare, Cunoastere Comunicare

Componentele stilului de viata

Stilul de viata include cateva componente prin care oamenii isi desfasoara aspectele majore ale vietii lor, componente cum ar fi: munca, recreerea, hranirea, solutionarea problemelor si altele. Conceptul stil implica mai degraba o structura decat un eveniment izolat. Componentele stilului de viata contsau astfel in tipologii generale de comportament. De exemplu, iesirea in mod frecvent cu prietenii indica un stil de viata inalt, din punct de vedere social.

Fiecare individ isi dezvolta un stil de viata in mare parte prin incercare si eroare. Oamenii incearca diferite actiuni si, de obicei adopta ca obiceiuri acele comportamente care confera cea mai mare reusita si satisfactie. Aceste comportamente pot fi grupate intr-un numar de structuri intrepatrunse, ceea ce creaza compnentele stilului de viata. Fiecare componenta poate declansa un anume efect asupra catorva dimensiuni ale sanatatii persoanei.

Stilul de lucru. Modalitatile prin care individul produce, creaza si studiaza, se constituie in stilul de lucru. Unii indivizi sunt perfectionisti, ei luptandu-se pentru ca fiecare aspect al muncii sale sa fie perfect. Altii sunt mult mai preocupati de volumul muncii produse decat de calitate. Se considera ca munca fizica traditionala sta la baza longetivitatii si sanatatii. Astfel, cea mai mare parte a longevivilor sanatosi din Romania traiesc la tara. Alte tipuri de efort stimuleaza mintea si ajuta la mentinerea sanatatii intelectuale.

Stilul recreational. Modul in care indivizii isi aloca si isi consuma timpul liber -stilul recreational -afecteaza de asemenea multe dimensiuni ale sanatatii si bunei dispozitii. Oamenii se pot angaja in activitati recreationale care le asigura exercitii fizice, ii stimuleaza mental si, ii ajuta in intretinerea relatiilor cu ceilalti. Totusi, unele stiluri recreationale pot fi vatamatoare, chiar periculoase. De exemplu, accentuarea in mare masura pe competitie si agresiune poate deteriora relatiile sociale sau sa conduca la stres. Persoanele care isi petrec timpul liber consumand alcool sau droguri, vor intampina probleme severe de sanatatate fizica si sociala.

Stilul de reactie la placere. In ce mod se bucura o persoana de aparitia unei personalitati in viata sa? Cum asteapta o aceeasi persoana sa fie incantata de catre semeni?

Lucrurile sunt facute pentru a-i face pe oameni sa se simta bine iar modurile in care ei percep placerea le definesc ceea ce sociologii numesc, stilul de incantare.

Unii sunt foarte darnici cu altii pe cand unii sunt foarte egoisti, fiind motivati doar fata de sine. Modul in care oamenii acorda sau primesc o incantare, le poate influenta sanatatea, pe toate aspectele sale.

Stilul de solutionare. Stresul este fara indoiala o parte din viata. El poate fi pozitiv, atunci cand este asociat cu dezvoltarea umana (casatoria, promovarea in functie) sau, poate fi negativ, atunci cand este asociat unei pierderi (devalorizare financiara, dezacorduri cu rudele). gb594j2395ubbt

Modul in care persoanele isi solutioneaza evenimentele stresante ale vietii, le poate afecta sanatatea. O persoana poate prelucra conflictul intr-o familie, descatusandu-si furia.

Este foarte cunoscut exemplul in care o persoana soseste acasa, nervos, tipa la sotie, aceasta tipa si ea la copil, copilul loveste catelul iar catelul musca postasul care tocmai intra in curte.

Alte persoane incearca sa medieze conflictul in mod calm si sa caute solutia satisfacatoare fiecaruia. Pe acest din urma mod de solutionare s-au structurat si mariajele bunicilor si parintilor nostri si, nu este de mirare ca ele nu s-au destramat dupa ani de coexistenta, familia reprezentand inca, o valoare fundamentala pentru populatia din Romania.

Stilul de cunoastere. Acest stil se refera la modalitatile in care oamenii gandesc, cauta cunoasterea si iau decizii. Unii oameni sunt foarte meticulosi, in ceea ce priveste solutionarea problemelor. Acestia, i-au in consideratie toate alternativele si, cu atentie, isi fundamenteaza deciziile pe cat mai multe informatii posibile. Unii indivizi, merg mai mult pe intuitie si tind sa ia rapid deciziile, sub forta imprejurarilor (sub forta impulsului), pe baza sentimentelor iar altii se tem sa decida asteptand ca altii sa le spuna ce sa faca. Adesea am auzit spunandu-se dupa o actiune, ce am facut1) iar la alte popoare se spune, ce sa fac. Cu siguranta, aceste stiluri de abordare a deciziilor necesita si implica mecanismele cognitive, tonusul energetic, temperamentul, alte aptitudini. Stilul cognitiv poate fi asociat conditiei sociale a persoanei si starii sale de sanatate. De asemenea, reflecta sanatatea intelectuala.

Stilul de comunicare. Modalitatile prin care oamenii le permit altora sa afle ceea ce isi doresc, ce simt, ce doresc sau gandesc cat si modurile prin care ei raspund la ideile si sentimentele altora, sunt parti, aspecte ale stilului lor de comunicare. Unii indivizi folosesc cuvintele pentru a-si exprima sentimentele in timp ce altii se simt inconfortabil atunci cand isi descriu emotiile. Sedintele de evaluare psihologica ne-au reliefat foarte bine aceste aspecte. O persoana care nu isi exteriorizeaza emotiile poate suferi tensiuni sociale si emotionale, care pot conduce de asemenea la probleme fizice.

Stilul de relationare. Comunicarea este doar un aspect al modului in care oamenii se relationeaza unii cu altii. Stilul de relationare al unei persoane implica si alte tipuri de interactiune. De exemplu, in cadrul unui grup, unii indivizi isi pot asuma rolul de lider in timp ce altii se simt mult mai confortabili atunci cand sunt condusi de catre o alta persoana. Desigur, aceasta este o caracteristica psihologica, o trasatura de personalitate.

Alte aspecte ale acestui stil includ modurile in care oamenii ii abordeaza pe ceilalti, dorind sa-i cunoasca mai bine si, tipurile de relatii ale indivizilor cu familia si prietenii.

Sanatatea emotionala si cea mentala depinde in mare masura de capacitatea persoanei de a aborda relatiile interpersonale, in maniera in care sa le fie satisfacute trebuintele si dorintele.

Stilul de alimentatie. Atitudinea unei persoane catre si fata de abordarea alimentelor si hranirii, constituie stilul nutritional al unei persoane. Pentru unele persoane, hrana reprezinta o sursa majora de satisfactie, de placere; pentru altii este doar substanta necesara organismului. Sanatatea fizica a unei persoane depinde in mare masura de ceea ce mananca acea persoana. De asemenea, alimentele au impact asupra sanatatii intelectuale iar felul in care se mananca, maniera relaxata sau tensionata, in singuratate sau alaturi de alte persoane, poate afecta buna dispozitia.

Stilul de consum. O alta componenta a stilului de viata cuprinde modalitatile in care oamenii isi selecteaza si se folosesc de produse si servicii, si este denumita stil de consum. Atunci cand o persoana face cumpararturi pentru acasa, ea devine mult mai preocupata de confort sau de aspect. Cat de imbietator, cat de relaxant este caminul, este un fapt ce afecteaza starea fizica iar imaginea casei poate avea un impact asupra relatiei sociale si satisfactiei emotionale.

Stilul ecologic. Deciziile luate de un consumator, ii poate afecta stilul ecologic -modul in care o persoana interactioneaza cu mediul fizic. Stilul ecologic al unei persoane reflecta nivelul preocuparii acestuia pentru pastrarea, mentinerea unui mediu sanatos. Aceasta implica deciziile referitoare, fie la masini, alimente, fie la autobuz, biciclete, cat foloseste aerul conditionat sau aeroterma, cat de activ se implica in reciclarea unor deseuri.

Orice actiune umana afecteaza mediul si climatul. Modul in care oamenii trateaza mediul influenteaza sanatatea fizica proprie cat si a celorlalti. De fapt, imaginea cotidiana ne explica totul. Gunoaiele din jurul blocurilor genereaza focare epidemiologice.

Strazile prafuite adauga un plus la gradul de depresie al populatiei iar rascolirea prafului de o anumita categorie profesionala nu face decat sa perpetueze factori (culturi) microbieni(e).

Stilul de viata, sanatatea si autoeficienta

Diversitatea de conduite ce alcatuiesc stilul de viata al unei persoane, indica faptul ca, stilul de viata este afectat de multe variabile si, sugereaza ca este greu de a fi controlat si modificat. Stilul de viata este caracteristic fiecarei categorii socioprofesionale, avand la baza piramida trebuintelor, piramida conceptualizata de Abraham Maslow.

Piramida trebuintelor conceptualizata de Abraham Maslow.(sursa: Raddai Raikhlin, Civil war, terrorism and gangs)

Pe langa aceasta trebuie sa mai spunem ca stilul de viata depinde si de dinamica societatii, fapt explicat chiar de parintele sociologiei, Pitirim Sorokin1).

Iata in continuare cateva categorii de variabile pe care se bazeaza analiza (segmentarea) stilului de viata.

Sexul. Segmentarea practicata in unele studii dupa variabila "sex" a fost mult timp utilizata pentru diferentiere.

Venitul. O alta practica des utilizata in structurarea procentelor psihosociale o constituie segmentarea populatiei in functiei de venit. In studiile actuale exista distinctii intre categoriile reticente si receptive ale fiecarei clase sociale. Nu cei cu adevarat saraci raspund la cele mai ieftine mesaje, ci, acei care se considera saraci in raport cu aspiratiile si trebuintele lor pentru o anumita prioritate. In anumite situatii exista tendinta ca mesajele complicate, intelectualiste sa fie "achizitionate", receptate si de persoane apartinand categoriilor supraprivilegiate ale fiecarei clase sociale.

Segmentarea demografica multifactoriala. Analizele de tip psihologic si sociologic recurg adesea la segmentarea populatiei, in functie de venit si varsta indivizilor. Grupele de varsta pot fi mai mici, ajungand sa fie structurate chiar pe intervale de 3-5 ani, acolo unde posibilitatile financiare se intind pe o paleta larga, aceasta deoarece se stie ca, o persoana de 30 de ani are cu totul alte trebuinte financiare fata de o persoana de varsta apropiata. De asemenea, potentialul, echilibrul psihologic al fiecarui individ depinde de toate resursele pe care acesta le detine.

Segmentarea psihografica. Acest tip de segmentare consta in impartirea indivizilor unei populatii date, pe categorii distincte, in functie de clasa sociala, stil de viata sau personalitatea fiecaruia. Persoanele care fac parte din aceeasi categorie demografica pot avea un profil psihologic foarte diferit.

Clasa sociala. In Romania se observa cu claritate dinamica sociala, ce are ca efect puternice (re)structurari ale claselor sociale, cu tot ceea ce le caracterizeaza: identitate, spirit, cluburi, etc.

In Romania, populatia are dupa decembrie ’89 o libertate sporita, referitor la componentele stilului de viata. Oamenii pot lua decizii, asa cum vor in ceea ce priveste munca, locul unde traiesc, cum sa-si petreaca timpul liber, cum sa trateze cu alti oameni. Totusi, romanii sunt deosebit de infricosati, nu vor sa-si depaseasca barierele pe care singuri si le-au construit. Ca urmare nu stiu sa beneficieze de libertatea castigata, confundand-o adesea cu nonconformismul, contracultura. Populatia nu a inteles regulile unei piete libere, cu atributele sale, efort personal asiduu, perseverenta, concurenta, calitate, incantarea clientului si nu sluga lui. Populatia isi exercita cu o mare larghete doar dreptul la greva, un fapt deosebit de gaunos, care pana la urma duce la umilire, obedienta, tot a grevistilor.

Aceste manifestari nu le permit indivizilor o dezvoltare personala, un nivel de eficienta, care este un alt factor important ce contribuie la sustinerea sanatatii. Conceptul de autonomie vrea sa desemneze increderea in capacitatea persoanei de a-si planifica si controla propriile comportamente cat si componentele stilului de viata. Cunosc foarte putine persoane care sa sa isi controleze fiecare aspect al sanatatii dar, oamenii sunt liberi sa ia multe decizii importante. Oamenii au liber arbitru dar deciziile odata luate vor influenta intr-un anumit fel afectandu-le sanatatea si buna dispozitie chiar intregul destin.

download

posturi radio