Clasificarea Temperamentelor Si Tipologii

CLASIFICAREA TEMPERAMENTELOR

Criteriile care au stat la baza schemelor de clasificare pot fi impartite in 3 categorii:

criterii morfologice sau bioconstitutionale

criterii fiziologice

criterii psihologice

TIPOLOGIILE MORFOLOGICE

Criteriile de ordin morfologic, bioconstitutional au fost identificate si utilizate pentru prima data de Hippocrate. El a folosit notiunea de tip corporal, determinat de:

aspectul constitutional exterior

raportul dintre tesutul musculos si cel osos

dintre cutia toracica si abdomen

A delimitat:

tipul corporal ftizic -caracterizat prin aspect scheletic, fragil, alungit, temperamental rece, calculat, tacut, reflexiv; medical predispus la tuberculoza

tipul apoplectic -aspect musculos-obez, statura mijlocie sau mica, temperamental jovial, afectuos, impulsiv, instabil, emotional, necontrolat; medical, predispus la tulburari circulatorii si digestive.

Criteriile de ordin morfo-constitutional au revenit puternic la sfarsitul sec. 19, inceputul sec. 20 (primele 3 decenii) datorita dezvoltarii antropologiei fizice si a cercetarilor asupra raselor.

S-a pus in evidenta faptul ca, in interiorul unui tip rasial, exista o variabilitate notabila a indivizilor, de unde s-a dedus posibilitatea de a determina morfotipurile. De sistematizarea si inventarierea lor se ocupa morfotipologia. Autorii din perioada contemporana nu s-au oprit la simpla identificare si clasificare a tipurilor morfologice, ci au procedat la stabilirea unei legi corelative si chiar cauzale intre aceste morfotipuri si trasaturile (temperamentale) ale P, realizandu-se astfel clasificarea temperamentelor dupa criterii bioconstitutionale.

Punctul de plecare al acestor tipologii a fost observatia sistematica efectuata asupra sb. adulti sanatosi, iar uneori si asupra celor care prezentau difetite tulburari patologice. In acest ultim caz, s-a pornit de la ipoteza ca maladia realiza o exagerare a tipologiei normale si oferea posibilitati de observatie privilegiate.

Tipologia lui E. Kretschmer (medic psihiatru german)

Desfasurandu-si activitatea in cadrul clinicii de neurologie a universitatii din Tubingen (1913-1926), si studiind bolnavi psihici, a sesizat o corespondenta intre:

simptomatologia psihocomportamentala

aspectul bioconstitutional extern.

Astfel, a ajuns la ideea elaborarii unei tipologii pe criterii morfologice, idee ce si-a gasit finalizarea in lucrarea ,,Structura corpului si caracterul" (1921)

Limitata la inceput la 2 tipuri principale, clasificarea lui E.K. va ajunge in final sa cuprinda 3 tipuri principale ai un tip accesoriu, mai putin individualizat.

3 tipuri principale: 1. picnic-ciclotim

2. leptosom (astenic)-schizotim

3. atletic-vascos

ca accesoriu este mentionat tipul displastic -reuneste numeroase varietati dismorfice

1. Tipul picnic-ciclotim

D.p.d.v. morfologic se caracterizeaza prin: constitutie orizontala, abdomen voluminos, obezitate, piele intinsa, fata moale, sistem osos fragil.

2. Tipul leptosom (sau astenic)-schizotim

- constitutie verticala, trunchi cilindric, cutie toracica plata (turtita), umeri apropiati si ingusti, cap mic si rotund, muschi si oase subtiri (aspect scheletic), nas lung si ascutit, paloarea fetei, trasaturi feminine la barbati si masculine la femei.

Tipul atletic-vascos

constitutie fizica proportionata, dezvoltare robusta a sistemului osos si muscular, umeri lati si bazin ingust.

· D.p.d.v. medical, tipurile delimitate se asociaza cu predispozitii psihopatologice diferite:

1. predispune la tulburari maniaco-depresive

2. tulburari de natura schizoida (schizofrenie)

3+4 epilepsie

· Pe baza combinatiilor in interiorul tipurilor morfologice picnic si astenic, el a obtinut 6 tipuri temperamentale:

3 ciclotimice si 3 schizotimice.

T ciclotimice 1. Hipomaniac (dispozitie euforica, mobilitate, sociabilitate, comunicativitate exagerata)

2. Sintonic (spirit realist, pragmatism, simtul umorului, toleranta)

3. Greoi (lentoare, inertie, praguri senzoriale ridicate, timpi de reactie mari)

T schizotimice 1. Hiperestezic (nervozitate, iritabilitate, idealism, interiorizare, delicatete, circumspectie)

2. Schizotimic (intermediar, rece, calm, energic)

3. Anestezic (rece, nervos, logic, sistematic, obtuz, lenes, inaccesibil pasiunilor, indolent) 22321ocp91spt1s

E.K. a incercat sa arate ca tipologia sa -care se definea initial prin structura morfologica si predispozitia catre anumite psihoze -corespundea, de asemenea, diferentelor fiziologice (in metabolism si functionarea endocrina) si diferentelor psihologice in diverse alte sfere decat cea emotionala.

Toate verificarile experimentale au confirmat diferentele intre picnic si leptosomi, dar au clasat atleticii intr-o pozitie intermediara.

Multe alte clasificari ale temperamentelor facute inainte sau dupa E.K. pornesc de la aceleasi criterii morfologice.

· VIOLA si PENDE le clasifica dupa raportul dintre torace si membre, la care ultimul adauga functionalitatea endocrina.

· SIGAUD, dupa anumite sisteme ale corpului (bronho-pulmonare, gastro-intestinale, musculo-articulare, cerebro-spinale), de unde temperamente:

respiratoare

digestive

musculare

cerebrale

· SHELDON, dupa gradul de dezvoltare a celor 3 foite embrionare:

endoderm constitutia endomorfa T. visceroton

mezoderm constitutia mezomorfa T. somatoton

ectoderm constitutia ectomorfa T. cerebroton

TIPOLOGIILE FIZIOLOGICE SI PSIHOFIZIOLOGICE

Cea mai cunoscuta tipologie fundamentata fiziologic se leaga de I.P. Pavlov. In clasificarea sa porneste de la: cp321o2291sppt

principiul nevrismului -cf. caruia rolul principal in reglarea raporturilor organismului cu mediul extern si a functionarii organelor interne, inclusiv a sistemului endocrin, il joaca creierul;

teza de baza a neuropsihologiei si psihologiei stiintifice -psihicul este functie a creierului.

Pavlov studiind tipul de activitate nervoasa superiara dupa 3 propietati (forta, echilibrul, mobilitatea) apartinand proceselor nervoase fundamentale (excitatia si inhibitia) a stabilit existenta a 4 tipuri de activitate nervoasa superioara:

tipul puternic-echilibrat-mobil (caracterizat prin valori ridicate ale tuturor celor 3 insusiri)

tipul puternic-echilibrat-inert (valori ridicate ale fortei si echilibrului si prin valori scazute ale mobilitatii)

tipul puternic-neechilibrat-excitabil (valori ridicate ale fortei, valori scazute ale echilibrului, cu predominarea excitatiei asupra inhibitiei)

tipul slab (valori scazute ale fortei si insuficienta individualizare a mobilitatii si echilibrului: sensibilitate emotionala crescuta, emotivitate, tensiune prelungita, rezistenta scazuta la stres si frustratie)

Pavlov a pus in corespondenta tipurile generale de sistem nervos, comune omului si animalelor, cu cele 4 temperamente stabilite in antichitate. Astfel:

1. are corespondent T sangvinic (vioi, comunicativ, sociabil, adaptabil, controlat)

2.T flegmatic (calm, tacut, nesociabil, lent, adaptabil la situatii noi, rezistent la stres si

frustratii)

3. T coleric (rezistent, vioi, hiperactiv, irascibil, impulsiv, tendinta de dominare in relatile interpersonale,

saturatie si plictiseala rapida la monotonie, imprudent)

4. T melancolic (interiorizat, retras, sensibil, delicat)

Pavlov a demonstrat ca cele 4 tipuri considerate ,,pure" de combina intre ele, dand 16 tipuri mixte, singurele care se intalnesc in realitate, tipul ,,pur" fiind doar o entitate mai mult teoretica.

· V.D. NEBILITIN a introdus o a 4-a dimensiune a proceselor nervoase si anume dinamismul lor, care se refera la viteza cu care celule nervoase genereaza procese excitative si inhibitive.

· P.P.-NEVEANU a demonstrat ca excitatia si inhibitia pot fi neechilibrate nu numai prin repartitia fortei, ci si prin discordanta mobilitatilor: inhibitia este mai inertioasa, intervine cu intarziere, de unde efectele de explozivitate dupa care se instaureaza calmul, daca individul este echilibrat dupa forta.

· Ghe. ZAPAN a utilizat 6 indici temperamentali (cei 3 ai lui Pavlov, la care a adaugat: persistenta, tonusul afectiv, directia) in cadrul a 4 subsisteme: motor-general

afectiv

perceptiv-imaginativ

mental

Din combinarea acestor indici si sisteme apar urmatoarele tipuri:

activ (predomina sistemul motor-general)

afectiv (sist. afectiv)

artistic (sist. perceptiv-imaginativ)

ganditor (sist. mental)

Ž Clasificarea potrivit grupelor sanguine

Medicul francez Bernard Montain (1992) a elaborat o noua tipologie fiziologica a T, bazata pe grupele sanguine. Clasificarea pune in corespondenta fiecare grupa sanguina cu un tip temperamental distinct. Astfel:

gr. sang. A ii corespunde T armonic (cautarea permanenta a armoniei cu anturajul lor, neputandu-se dezvolta si realiza decat in aceste conditii)

gr. sang. O -T melancolic (se afla intotdeauna in ,,consonanta" cu mediul extern, adaptativi)

gr. sang. B -T ritmic (slab sensibili la mediu, traind in ritmul propriu, independenti de variatiile ambiantei)

gr. sang. AB -T complex (dificultati in gasirea unui echilibru satisfacator, reuneste trasaturile celorlalte 3 )

download