Inlaturarea obiceiurilor neigienice Fumatul si nicotina la sportivi

Înlăturarea obiceiurilor neigienice

Pentru a-si asigura longetivitatea sportiva, cel ce practica sportul trebuie sa renunte, in cadrul regimului sau de viata la o serie de obiceiuri neigienice, care sunt considerate uneori "placeri" ale vietii obisnuite. In acest sens, el trebuie sa evite fumatul, folosirea dopingului, excesul de alcool, excesele sexuale si de alta natura.

Fumatul are o mare influenţă negativă asupra organismului sportivului rezultata din substantele tcare se gasesc in fumul de tigara: nicotina, de carbon, bide carbon, amoniac (care irita mucoasele respiratorii producand tuse), acroleina, acid fermic, acid cianhidric, alcool metilic. Aceste din urma are efecte negative asupra vederii, produce uscaciune in gat, raguseala. Fumul de tigara mai contine si substante cancerigene: piridina, acizii volatili, benzopiren, plutoniu 6, arsenic.

Fumatul are o influenţa negativă asupra majoritatii organelor si a sistemelor organismului, astfel:

       a). influenţa asupra organismului nervos. de carbon este continut in fumul de tigara blochează o mare cantitate de homoglobina (10%) sub forma compusului stabil denumit carbon. In felul acesta hemoglobina transporta spre tesuturi o cantitate mai mica de cel mai sensibil la hipfiind sistemul nervos central (apar ameteli, cefalee). Nicotina ataca centrii nervosi si reflexele marcand uneori pana la suprimarea reflexelor conditionate. Prin hipersecretia de adrenalina pe care o produce, nicotina induce si tulburari neuro-vegetative, manifestate prin cresterea tensiunii arteriale, accelerarea pulsului, scaderea apetitului etc.
    b). influenţa asupra analizatorilor. Tabagismul cronic are efecte negative asupra vederii, manifestate prin: daltonism (nedistingerea culorilor verde si rosu), micsorarea campului vizual, scleroza arterelor, nervului optic (din cauza alcoolului metilic) cu scaderea treptata a vederii. De asemeneea tabagismul cronic scade auzul, mergand pana la surditate. Toate aceste manifestari influientează negativ si activitatea sportiva, din aceasta cauza fumatul fiind interzis celor care practica sportul, si mai ales cel de performanta.
    c). influenţa asupra aparatului respirator. In timpul fumatului patrunde in plamani, impreuna cu fumul, o cantitate de gudroane volatile si substante radioactive (plutoniu 7) care predispun la imbolnavirea de cancer. Statisticele internationale arata ca 6% din cancerul pulmonar este apanajul marilor fumatori (peste 29 tigari pe zi). Aproape cu acelasi frecventa tutunul produce si cancer laringian. Fumul de tigara irita mucoasele cailor aeriene superioare producand rinita, faringita, traheita urmata de raguseala si bronsita cu tuse. Peste 80% dintre fumatori sufera de bronsita. Substantele tdin fumul de tigara produc cu timpul si boli pulmonare foarte grave: scleroza pulmonara, epulmonar, care are forme mai grave la fumatori.
    d). influenţa asupra aparatului cardio-vascular. Producand o accelerare a pulsului, fumatul supune inima la un efort suplimentar, deloc neglijabil. Se considera ca fumatul a 20 tigari pe zi supune inima la un efort corespunzator mersului pe bicicleta timp de opt ore. Nicotina din tutun face sa se absoarba colesterolul din alimete in cantitate mai mare. Cresterea colesterolemiei are drept urmare depunerea colesterolului pe peretele arterial producand ateroscleroza. Acest proces se produce mai ales la nivelul arterelor coronare, care iriga miocardul la nivelul arterelor celebrale. Asa se explica frecventa mare la fumatori (de trei ori mai mare decat la nefumatori) a unor boli foarte grave ca: infarctul miocardic, angina pectorala, hipertensiunea arteriala, hemoragiile cerebrale. Procesele de deteriorare a arterelor, cu depunerea de colesterol si arteroscleroza se intind si la arterele periferice, in special la extremitati, dand nestere la o boala grava cu complicatii de genul gangrenei – arterita obliteranta, localizata mai frecvent la nivelul membrelor inferioare.
    e). influenţa aspura aparatului digestiv. Fumatul favorizează producerea cariilor dentare, gingivitelor, stomatitelor, paradontozei, cu pierderea dintilor. De asemenea, fumatul reduce secretiile digestive si scade pode mancare. Mai ales cand se fumează pe nemancate, fumatul produce o proasta circulatie la nivelul mucoasei stomacului, urmata de gastrita si ulcere. Cancerul de limba, buze si stomac este mai frecvent la fumatori. Cea mai daunatoare pentru stomac este combinatia dintre o cafea si o tigara dimineata pe stomacul gol.
    f). influenţa asupra glandelor endocrine. Fumatul stimulează glandele suprarenale, aceste secretand in exces adrenalina. Acesta produce vasoconstrictie periferica urmata de cresterea tensiunii arteriale. Tabacismul cronic influentează negativ glandele sexuale, insotindu-se frecvent de insuficienta functionala a lor, manifestata prin impotenta la barbati si sterilitate la femei. Fumatul in timpul sarcinii intarzie dezvoltarea fatului si mareste riscul unui avort spontan sau a unei nasteri premature.
    g). influenţa asupra dezvoltarii fizice. S-a constatat la fumatul in randul elevilor si studentilor are drept urmare o dezvoltare fizica mai redusa, mai ales sub aspectul greutatii si obtin rezultate mai slabe la invatatura. Fumatul unui pachet de tigari pe zi scurtează durata vietii cu 5-6 ani.
download