Implicarea factorilor dentari in producerea in articulatia temporomandibulara

Un studiu extins asupra factorilor dentari asociati sunetelor specifice ale articulatiei temporo-mandibulare

Studiile asupra sunetelor specifice ale articulatiei temporo-mandibulare (ATM) au fost focalizate mai ales pe caracteristici, prognostic pe termen lung si asupra factorilor implicati.

Rolul factorilor dentari in dezvoltarea sunetelor ATM beneficiaza de multa atentie in cercetare, insa rezultatele cercetarilor inca nu sunt clarificate pe deplin. Asociatiile intre factorii dentari statici si cei dinamici au fost coroborate cu sunetele specifice ale ATM, insa rolul acestor aspecte dentare in etiologia sunetelor ATM este departe de a fi complet definitivata.

Unul dintre studiile anterioare a raportat asociatii intre factori dentari si sunetele specifice ATM de scurta durata. Au fost studiate cazuri ale unor subiecti normali din punct de vedere patologic care prezentau sunete minore ale ATM, cu scopul de a evita eventualele confuzii cauzate de sunetele patologice care apar de obicei la cazurile clinice.

Prezenta sunetelor articulare a fost evidentiata cu ajutorul unor echipamente electronice foarte sensibile. Ocluziile morfologice, contactele dintre molari precum si aliniamentul orizontal al miscarilor mandibulei au contribuit la precizarea originii acestor sunete. Prognosticul asociat acestor factori dentari a fost precizat in 76% din cazurile care au fost in prealabil corect clasificate. Dintre aceste rezultate a fost emisa ipoteza conform careia efectele contactului dintre molari, interferentele localizate in spatiile libere si artroze pot forma un singur mecanism.

Rolul clasei Angle a fost intr-o mai mica masura clarificat, si astfel valoarea prognostica a mobilitatii orizontale extinse a falcilor nu a fost bine inteleasa. De aceea este importanta corelarea acestor studii.

Scopul acestui studiu a fost de a relua cele mai noi descoperiri, cu accent pe rolul factorilor dentari in producerea sunetelor ATM in cazurile unor tineri, iar in al doilea rand, de a patrunde in interiorul relatiei dintre para-functia cavitatilor si sunetele specifice ale ATM. ub971k3574lbbq

Materiale si metode

Cazuri si proceduri:

95 de studenti in primul an la psihologie – 81 femei si 14 barbati – cu varste mai mici de de ani au fost inclusi in studiu. Distributia barbatilor si a femeilor a fost diferita decat in studiul precedent, insa a fost respectata procedura de evaluare utilizata in acel studiu. Subiectii au fost intervievati si au fost supusi completarii unui chestionar. A fost efectuata si o examinare clinica, iar sunetele ATM au fost inregistrate atunci cand s-a constatat prezenta lor.

Examinarea clinica si inregistrarea sunetelor:

Toti subiectii au fost examinati de acelasi medic dentist, care nu a primit nici o informatie in prealabil de la intervievant. In decursul examinarii clinice subiectii au fost asezati pe un scaun stomatologic in pozitie verticala. Variabilele independente au fost sapte factori dentari care pot prognostica sunetele specifice ATM.

Contactele ocluzale drepte si stangi au fost masurate determinandu-se care dintre perechile de dinti (molari, premolari, canini) au avut contact atunci cand subiectul a fost rugat sa-si inchida gura intr-un mod ferm.

Mobilitatea verticala a mandibulei a fost masurata prin referinta

la incisivii inferiori dispusi anormal, asa cum s-a descris de catre Graff si Radford.

Mobilitatea orizontala a mandibulei a fost calculata ca insumare a mobilitatii laterale drepte, laterale stangi si a protruziunii, care au fost masurate in aceeasi maniera ca si mobilitatea verticala.

Clasa Angle a malocluziilor a fost corelata conform relatiilor dintre molari ori canini.

Modificarea mandibulei a fost notata ca fiind prezenta (>0,5 mm) sau ca absenta. Dispozitia sagitala a fost de asemenea inregistrata ca fiind pozitionata in stanga sau in dreapta.

Atritia a fost descrisa in conformitate cu urmatoarele arii dentare: dintii anteriori, ocazionali, regiunea pre-molara – molara.

Interferentele drepte si stangi au fost evaluate in conformitate cu inregistrarile ocluzale.

Prezenta sunetelor articulare este o variabila dependenta. Deoarece nu exista un criteriu pentru a distinge normale de cele patologice, au fost studiate toate cu durata scurta. Au fost studiate de asemenea masuratorile clinice si electronice a patru miscari succesive de inchidere – deschidere in plan vertical a mandibulei.

Sunetele au fost considerate ca fiind prezente atunci cand s-au putut detecta prin palpare sau cu ajutorul inregistrarilor electronice. Sunetele care au fost auzite in timpul palparii ca si crepitatii sau care au avut o durata mai mare de 30 milisecunde pe inregistrarea electronica au fost excluse, la fel ca si sunetele relatate ca fiind produse in urma unor sub-luxatii.

Sunetele au fost considerate ca fiind absente atunci cand ambele metode (palparea si inregistrarea electronica) au dat gres in relevarea sunetelor, si cand subiectul nu a raportat prezenta sunetelor in timpul interviului.

Subiectii care au raportat prezenta unor sunete care nu au putut fi verificate in mod obiectiv, nu au putut fi clasificati, si de aceea au fost exclusi din analize. S-a aratat ca raportarea sunetelor este influentata de catre factori de ordin psihologic si nu ar trebui luati in considerare in urmatoarele masuratori obiective.

Analiza datelor:

In cazurile in care s-a considerat a fi necesar, diferentele dintre cazurile tinerilor studenti si cele ale adultilor din studiul anterior au fost investigate.

Rezultate:

Pentru sapte subiecti, au fost relevate doar prin palpare. Prin corelarea cu definitia data anterior, acesti sapte subiecti au fost considerati ca prezentand specifice si drept urmare au fost inclusi in analize amanuntite. Comparandu-se cu inregistrarile electronice, palparea are o sensibilitate de 23/62 si o specificitate de 26/33 .

Din 95 subiecti, 94 aveau contacte ocluzale la nivelul molarilor, iar 51 au prezentat contacte nelucratoare la nivelul ariei ocluzale.

Prevalenta articulare in grupul de 95 de subiecti a fost de 69, distributia pe sexe nefiind semnificativa. La jumatate dintre acestia nu s-a putut gasi cauza ei fiind depistati precoce cu aceste tulburari. Grupul de control a fost format din 8 subiecti care nu au prezentat nici un articular care sa poata fi perceput.

Concluzii:

La tineri numarul mare de contacte la nivelul molarilor si lipsa

interferentelor nelucratoare e asociata cu o dentitie buna. Prezenta

articulare nu poate fi un semn al afectarii ATM, constatandu-se

o reducere a acestor la adulti, ei avand relatii intre componentele

ATM mai stabile decat tinerii.

Bibliografie:

1. Rob J. Spruijt, Kya B. Wabextended replication study of dental factors associated with temporomandibular joint sounds, The journal of protetic dentistry,1998

2. Gnatologie, Vasile Burlui, Catalina Morarasu, Ed. Apollonia, Iasi 2000

3. Morgan D. H. et al.- Diseases of temporomandibular apparatus, C. V. Mosby Co, 1982

Universitatea de Medicina si Farmacie "Gr.T.Popa"

Facultatea de Medicina Stomatologica

Disciplina de Gnatologie

Implicarea factorilor dentari in producerea in articulatia temporomandibulara

Prof. Univ. Dr. Vasile Burlui

Asist. Univ. Alina Apostu

Student

Baiceanu Daniel

Grupa 8, Seria B

An III

-IASI-

2004

download