Categoriile sociale Cultura si civilizatia latina, Conducatorii Romei

CULTURA SI CIVILIZATIA LATINA

Istoria romana incepe odata cu fondarea orasului,in secolul al VIII-a I.Hr.,conform legendei si se extinde pe durata a 2200 de ani pana la infrangerea ultimului imparat roman la Constantinopol in 1453.Insa,in general perioada de dupa anul 500 d.Hr.,cand puterea imperiala s-a mutat din Italia spre noua capitala Constantinopol (vechiul oras Bizantium )este cunoscuta ca apartinand Imperiului Bizantin.Pentru cei mai multi istorici era cunoscuta ca "romana"se desfasoara aproximativ intre secolul al-V-lea inainte de nasterea lui Hristos pana in secolul al VI-lea d.Hr. Asa numitul "Sfant Imperiu Roman "o alianta de state germanice si italice,fondat de Charlemagne in anul 800 d.Hr.,constituie o problema cu totul diferita. De altfel ca si in cazul multor alte aspecte din viata cotidiana,datorita romanilor,putem masura cu acuratete aceste perioade de timp.In primul secol I.Hr.doi cezari,Iulius si Augustus,au format calendarul cu 12 luni si 365 de zile si o zi in plus odata la patru ani . Este un caz tipic al ingeniozitatii romane ,totul fiind atat de precis calculat incat fiecare ciclu annual era cu doar 11 minute decalat fata de miscarea de revolutie a Pamantului . In alta ordine de idei , romanii numarau anii ca "A.U.C."adica "ad urbe condita"(de la fondarea orasului) Traditie si legenda Traditia spune ca Roma a luat nastere in anul 753I.Hr. Aceasta tine de legenda,insa pentru istorici este o data la fel de potrivita ca oricare alta pentru a marca vremurile cand pastorii si agricultorii di dealurile joase si insorite ce inconjurau o lunca mlastinoasa au dezvoltat o comunitate cunoscuta de atunci sub numele de Roma. Romanii spuneau ca numele orasului lor venea de la Romulus si Remus,doi gemeni orfani alaptati de o lupoaica pe malurile Tibrului.Istoricii de astazi, cu o mai redusa atractie spre dramatic considera ca numele provine din limba etrusca sau greaca(probabil din cuvantul grecesc "rhome" insemnand "puternic" ) Se stie ca zilele de inceput ale Romei se aflau sub semnul dominatiei etrusce,o natiune puternica din Italia centrala.Un prim pas l-a constituit alungarea regilor etrusci,adesea tiranici,de catre familiile conducatoare din Roma. Categoriile sociale In anul 244 A.U.C. (adica 509 d.Hr.)patricienii romani au dezvoltat o forma de guvernamant cvasireprezentativa, cu o pereche de consuli conducatori, alesi pentru mandate de un an.Aceasta a marcat inceputul Republicii Romane, o forma de guvernamant ce va continua pana cand Iulius Caesar va traversa Rubiconul,460 de ani mai tarziu. Aceste cinci secole au fost marcate de prosperitate si democratie.In Roma republicana existau in principiu trei clase sociale:sclavii care nu aveau aproape nici un drept; oamenii obisnuiti sau plebeii,o caregorie ce includea multi oameni eliberati(fosti sclavi)si patricienii, urmasi ai acelor familii conducatoare,ce activau prin drept ereditar in una din marile institutii conducatoare ale lumii antice,Senatul Roman. Cand porneau in razboaie legiunile romane purtau stindarde , cu faimoasele initiale:"Senatus populus que romanus"(adica "senatul si poporul Romei").Insa,intr-o mare masura istoria republicii este o istorie a luptei intre senatori si plebei,acestia castigand tot mai multa putere politica. Aceasta lupta a claselor se desfasura in mijlocul pietelor largi,intre arcurile de triumf si marile temple dominate de coloanele grandioase ale Forumului roman,centrul civic ce a fost inima orasului pentru aproape 1000 de ani. "Curia",inalta camera rectangulara a Senatului se poate vedea si azi in cadrul Forumului chiar vis-à-vis de "Comitium"unde plebeii se adunau pentru a-si exprima vointa,prin intermediul unui "plebiscitum", decizia poporului. Pana la inceputul secolului al II-lea I.Hr. dreptul la vot era atat de bine stabilit in randul plebeilor incat se poate spune ca Roma dezvoltase un sistem politic viguros,unul destul de familiar cetatenilor democratiei moderne de azi.De altfel, existau si pe atunci partide si fractiuni rivale , sponsori ai partidelor politice si politicienilor iar in campanii se foloseau atat pancartele cat si piblicitatea negativa. Conducatorii Romei Unul dintre cei mai abili politicieni romani poate fi considerat Marcus Licinius Crassus,probabil cel mai mare detinator de proprietati din Roma,dar care isi dorea si puterea politica. Pentru a-si atrage simpatia publicului arunca literalmente cu bani.Atunci cand a inabusit revolta sclavilor condusi de Spartacus in anul 71 I.Hr. sclavii crucificati se intindeau de-a lungul Via Apia pe mai mult de o suta de mile.Crassus a sarbatorit pregatind 10000 de mese in Forum, hranind intreaga Roma pentru mai multe zile.Unul dintre beneficiarii sai fiscali a fost Iulius Caesar,pe vremea aceea un tanar in plina ascensiune.In timp ce steaua lui Caesar se ridica pe firmamentul roman, Crassus profita din plin . A atins varful carierei sale politice in anul 61I.Hr. cand a facut parte din Triumviratul ce conducea aparatul statului. Singurul lucru ce ramasese de cucerit era gloria militara.Indatorat, Caesar l-a trimis in Siria sa lupte impotriva amenintatorilor parti. Crassus a fost invins in batalia de la Carrhae in anul 53 I.Hr. Legenda spune ca atunci cand partii au realizat ca-l ucisesera pe cel mai bogat roman , i-au turnat aur topit pe gat considerand ca setea lui de o viata pentru aur trebuie satisfacuta in moarte. Sfarsitul lui Crassus nu numai ca a eliminat un potential rival, dar prin contrast a intarit recordul nepatat al lui Caesar ceea ce privea succesele militare. Cand Caesar si-a condus armatele peste Rubicon in anul 49 I.Hr. sfidand ordinele Senatului era deja clar ca va acapara puterea absoluta . Conspiratorii care l-au asasinat in anul 44I.Hr. credeau probabil ca salveaza democratia romana.De fapt n-au facut altceva decat sa declanseze un lung razboi civil. In cele din urma, fostul aliat al lui Caesar, Marc Antoniu, a fost invins in batalia de la Actium in 31 I.Hr. Invingatorul,Octavian,s-a intors la Roma, s-a autonumit "Augustus"si a stabilit in cele din urma o conducere unica. Imperiul creat de Caesar Augustus va continua sa existe pentru inca 4 secole la Roma si alte 10dupa mutarea la Constantinopole. Primul imparat al Romei s-a dovedit a fi si unul dintre cei mai buni.Augustus a folosit toate instrumentele guvernarii. Ingrijorat in ceea ce privea natalitatea, a impus unele masuri restricte (impotriva avortului)sau chiar a stimulat nasterile prin scutiri de taxe pentru familiile numeroase . Pentru a verifica eficacitatea masurilor sale organiza recensaminte. Ocazional, in secolele ce au urmat imperiul a fost condus de alti lideri de statura lui Augustus:Nerva, Traian, Hadrian, Autonius Pius si Marcus Aurelius. Pe de alta parte de-a lungul secolelor tronul imperial a trecut si prin mana unora dintre cei mai malefici conducatori. Caligula (37-41 d.Hr.)si-a ucis fratele, printre alte nenumarate crime dar a iubit atat de mult amimalele incat calul sau, Incitatus,a fost numit drept consul. Elagabalus (177-192d.Hr.)si-a manifestat preferinta pentru vestimentatia feminina imediat ce a ocupat tronul. El a ajuns sa ordone Senatului sa-l declare "imparateasa a Romei". In fine, Nero (54-68 d.Hr.)si-a ucis o multime de rude, inclusiv fratele, sotia insarcinata, a trimis nenumarati crestini la morti teribile in areene . Pentru a-si garanta audienta la odioasele sale recitaluri lirice isi incuia publicul in teatru. Se spune ca unele femei nasteau in timpul programului , in timp ce imparatul continua fara griji. Ultimul imparat care a condus imperiul din Roma a fost Constantin. Acesta a proclamat faimosul edict al tolerantei in favoarea crestinilor. Mult mai tarziu, pe patul de moarte a fost botezat, devenind primul imparat crestin al Romei. Tot el a fost acela care si-a mutat tronul spre est, in noua sa capitala, marcand sfarsitul unei ere. Banchetele romane – o adevarata arta a placerii Aceste ceremonii erau tot atat de importante ca si saloanele secolului al-VIII lea. Imparatii, neavand curte, traiau inconjurati de sclavi, iar seara cinau impreuna cu prietenii si nu numai.Odata onorurile publice si guvernarea terminate, participarea la astfel de banchete era un fapt obisnuit. Chiar si saracii luau parte la festine (9/10 din populatia imperiului). Manierele erau mai putin savante ca astazi, cina fiind luata cu prietenii. Interesant este faptul ca la aceste banchete invitatii erau asezati pe paturi si nu pe scaune.Nu se manca pe scaun decat la mesele obisnuite (la oamenii simpli numai stapanul casei manca asezat pe scaun, ceilalti stand in picioare ).Bucatele semanau atat cu cele din bucataria orientala cat si medievala:foarte condimentate si acompaniate de sosuri complicate. Carnea era fiarta inainte de a fi prajita sau fripta si era servita dulce.Gama gusturilor era de la dulce la acru.Partea cea mai importanta a banchetului era cea in care se bea, vinul fiind cel mai apreciat, dar numai indoit cu apa.In prima jumatate a cinei se manca , pentru ca apoi sa se bea, cea de a doua parte constituind banchetul propriu zis ("comissatio"). Festinul era o mica sarbatoare. Cei prezenti purtau flori in par sau coronite si erau parfumati cu ulei inmiresmat (alcoolul nu era cunoscut,parfumurile fiind dizolvate in ulei ). Banchetul era mai mult de atat:daca stapanul avea un meditator pentru copii sau un filozof printre invitati acesta lua cuvantul si tinea o prelegere pe diverse teme. Existau momente in care se asculta muzica. La astfel de mese erau invitati si dansatori profesionisti ale caror servicii erau platite. Romanii adorau astfel de manifestari si nu ratau nici un prilej de a serba. Cei din aceeasi breasla se adunau in diferite locuri (de exemplu la barbier sau oriunde altundeva).La Pompei aceste intalniri erau numeroase : calatorii opreau la cate un han , unde serveau bauturi. Aceste practici erau considerate de "mauvais ton", astfel ca o persoana publica vazuta in astfel de localuri isi strica reputatia.

Collegia

Aceste "collegia"erau de fapt niste asociatii private libere, de care se temeau autoritatile pentru simplul motiv ca scopurile pentru care se adunau aceste persoane erau neclare.Nu numai oamenii liberi luau parte la aceste fratii,ci si sclavii care aveau aceeasi meserie sau onorau aceeasi divinitate. In fiecare oras se intalneau astfel de fratii, una sau mai multe;asociatia tesatorilor, a celor care il adorau pe Hercule, a vanzatorilor de bumbac etc. Fiecare isi avea sediul intr-un singur oras si erau admisi numai barbati, nici o femeie.Indiferent de obiectivul lor, religios sau profesional, toate fratiile erau organizate dupa modelul unei cetati:cu asa numiti consilieri, magistrati. Daca fratia era religioasa, cei care faceau parte foloseau acest prilej pentru a organiza banchete.Fiecare membru platea o taxa de intrare care ii asigura funeralii impunatoare si un banchet de adio ; era uneori singurul mijloc pentru un sclav de a avea o inmormantare decenta.

Urmare a celor expuse mai sus, putem constata urmatoarele referitoare la civilizatia latina: 32639hge35sxm3r

- dezvoltarea unui sistem politic viguros si bine fundamentat, existand inca de pe atunci partide si diverse fractiuni rivale, precum si "sponsorii" politicienilor;

- promovarea unei forme de guvernamant care a dus la prosperitatea si extinderea imperiului roman;

- organizarea asociatiilor private libere, cu obiective profesionale sau religioase, motiv de teama pentru autoritatile de atunci;

- puternica dezvoltare militara, imperiul roman fiind invincibil pana la decaderea sa. gx639h2335sxxm

Liana Corneanu

download