Super-Autostrada Informatiilor WWW Generalitati, Browser LyInterfata primului Mosaic Browser

Super-Autostrada Informatiilor

10 ani dupa ce Usenet incepuse, Internetul a crescut la 80.000 de computere. A inceput sa fie un factor de luat in considerare in politica. Si curand, expresia "Information SuperHighway" (autostrada informatiei) a devenit uzuala. In aceasta metafora, Internetul era vazut ca o importanta infrastructura pentru transportul unor bunuri vitale (informatii).

In 1957, ca raspuns la amenintarile Sovieticilor in general si la succesul lui Sputnik in particular, Presedintele Dwight Eisenhower a creat ambele retele Interstate Highway System si Advanced Research Projects Agency, sau ARPA.

3.World Wide Web

3.1 Internetul inainte de Web

In anii 80 si inceputul anilor 90, cand Internetul era folosit doar de un numar mic de cercetatori, arata mult mai diferit decat astazi. Principalele aplicatii erau atunci E-Mail si Newsgroups (= grupuri de discutii) plus diverse rutine de cautare si mecanisme de transfer al fisierelor.

Aceasta era o lume UNIX, in care toate comunicatiile existau doar ca text sau numere, si liniile de comanda trebuiau memorate si tiparite.

Cand e-Mail, dar mai ales programele de cautare si de transfer al fisierelor au trebuit sa faca fata unor cerinte mai complexe, new navigators s-au dezvoltat. Software-ul pentru fiecare trebuia sa fie obtinut si configurat separat. Folosirea fiecaruia trebuia sa fie invatata.

Pe scurt: datorita metalimbajului foarte dificil, folosirea Internetului in acea perioada era restransa la un mic grup de oameni din universitati si institute de cercetare.

Marea schimbare a inceput, cand Tim Berners Lee de la CERN (Centrul European pentru Fizica Nucleara) in Geneva a pus bazele in 1989 dezvoltarii primului prototip al World Wide Web (WWW sau 3W).

Tim Berners Lee – inventatorul World Wide Web-ului

3.2 WWW- Generalitati

Ca de obicei in istoria Internetului, scopul initial al WWW-ului era destul de limitat. Era destinat sa fie o platforma interna de comunicatii pentru cercetatorii din intraga lume care lucrau pentru CERN. Sarcina principala era sa asigure un sistem, care sa faca legatura intre varietatea de plaforme ale diverselor computere.

Solutia se baza pe ideea de a face legatura intre documente via "hypertext".

Hypertext inseamna a marca sirurile de text sau alte obiecte si de a le lega cu alte obiecte, care ar putea fi din punct de vedere fizic la mare distanta de obiectul original. Cand legatura este selectata, cineva poate "sari" la documentul legat. In acest fel este posibil de a lega un numar nelimitat de documente intre ele intr-o structura web ne-ierarhica. Pentru a putea deosebi aceste documente si pentru a le regasi, fiecare are o adresa unica. Aceasta este Unique Resource Locator (URL). URL-urile constau intr-un protocol de transmitere (in cazul WWW-ului acesta este Hypertext Transfer Protokoll – http), urmat de www (in cele mai multe cazuri) si de domeniu (de exemplu numele serverului si numele paginii). Aceasta arata cam asa: http://www.central.ucv.ro/index.html.

Prima versiune a programelor pentru a naviga pe www, asa numitele "browsere" urmareau inca traditia originala a Internetului - erau numai text. De aceea, sistemul a ramas, in principiu, neprietenos cu utilizatorii.

In Septembrie 1992 nu existau mai mult de 20 de webservere in intreaga lume.

Sistemul actual insa impinge treptat aceste browsere spre marginile Internetului, mai ales prin politica Internet Service Provider-ilor. Spre exemplu, in USA primii 6 ISP au fiecare mai mult de 1 milion de abonati, din care numai AOL are 11 milioane. Din acesti ISP 4 ofera ca browser numai Internet Explorer 1 ce ofera Internet Explorer in mod implicit, insa da posibilitatea oferirii si a altor browsere si doar unul singur ofera browserul pe care consumatorul il cere.

Astfel celelalte browsere, multe dintre ele cu vechimi de 5-10 ani si-au jucat practic rolul in istoria Internetului. Iata cateva date despre o parte din aceste browsere:

Chimera - Functioneaza pe sisteme de operare UNIX cu interfata X-Windows. Este scris complet in EMAC-Lisp, suporta frame, CSS, tabele , tot ceea ce tine de fonturi se trece printr-un style sheet definit in mod implicit in browser si care poate fi setat la alti parametrii, platforma de baza VMS.

HotJava - Produs de firma SUN si functioneaza in special pe sistemele de operare Solaris, dimensiuni mici si relativ compact face randarea textului cu ajutorul masinii virtuale Java, customizabil, este scris cu si pentru tehnologia Java.

Arena - Dezvoltat initial de W3C ca un tester pentru tehnologiile pe care acesta le aproba. In 17 dec. 1997 a fost cedat neexclusiv, pentru mentenanta si dezvoltare grupului Yggdrasil, a fost dezvoltat in continuare ca o licenta publica GNU astfel incat poate fi modificat, vandut s.a.m.d. A aparut initial pe platformele UNIX gratuite (Linux si FreeBSD) apoi prin intermediul emulatorului de X-Windows de la Pearl Software s-a trecut spre Windows. Practic este primul browser grafic, primul care a suportat tabele si CSS.

Opera - Deschide mai multe ferestre fara a incarca in mod deosebit memoria, redirectioneaza iesirea dintr-o fereastra catre alta, imagine on/off la nivel de fereastra, aduce toate documentele din HotList cu doar 2 click-uri si navigare din tastatura, respecta in mod exact specificatiile HTML, insa doar pentru HMTL 2.0 si o parte din HTML.

Browser Lyinca exista si astazi:

3.3 Browser-ul Mosaic transforma Internetul

Schimbarea radicala s-a produsl cand NCSA (National Center for Supercomputing Applications) din SUA a scos "Mosaic"-Browser in 1993, care era bazat pe o interfata grafica (Windows).

Interfata primului Mosaic Browser.

Pana in prezent nu au aparut scimbari majore in liniile de browser!

Mosaic a fost simultan lansat pe platformele Apple Macintosh, pe sistemele folosind MS-Windows, precum si pe cele UNIX cu X Windows. Inca din octombrie, ca urmare a folosirii Mosaic pentru X Windows, numarul serverelor Web inregistrate la CERN crescuse la 500. Un an mai tarziu au fost estimate 4600 de servere. Deja in august 1994, traficul Web prin nodul central Internet din NSF a depasit traficul de posta electronica, dupa ce in martie il depasise pe cel Gopher, ajungand astfel in topul serviciilor. In 1995 se estimau 12 mii de servere, in 1997 - 800 de mii, iar in iunie 1999, OCLC estima 2.2 milioane de servere accesibile public dintr-un total de 3.6 milioane de servere Web, acestea punand la dispozitia publicului peste 300 milioane de pagini Web individuale.

Dar web-ul nu a facut doar sa se dezvolte.

De asemenea, posibilitatile de a prezenta datele au crescut dramatic. Curand au aparut poze si animatie pe website-uri, urmate de sunete .

Doar un mic pas mai era necesar pentru a aduce cataloage, directoare si formulare de comanda pe website-uri.

In incheiere, as vrea sa precizez ca internetul nu apartine nimanui, dar furnizorii au monopolizat piata si percep taxe in schimbul navigarii sau transferului de date.

De ce cred eu de fapt in Internet?

Pentru ca vad cum tot mai multi oameni cred in Internet, in valoarea, puterea si potentialul sau. Pentru ca Internetul se integreaza din ce in ce mai repede in viata noastra, chiar mai repede decat au reusit pe vremuri televizorul sau telefonul.

Tu de ce oare crezi in Internet?

download