Danemarca, Populatia, Economia, Industria, Cultura Plantelor, Trasportul, Resurele

NUMELE OFICIAL : KONGERIGENT DANEMARK ( Regatul danemarcei).

ORGANIZAREA DE STAT : Monarhie constitutionala, regat ereditar potrivit Constitutiei din 5.6.1953. Partide politice : Partidul Conservator, Partidul Liberal, Democratii de Centru, Partidul Progresului, etc. Activitatea legislativa este exercitata de suveran si de un parlament unicameral, Folketingul ( 179 membri alesi prin vot direct pe o perioada de patru ani ). Activitatea executiva este exercitata de un cabinet ( 21 membri ) numit de suveran dupa alegerile parlamentare. Seful statului ( regina ) : Margrethe II ( 15.1.1972; n.16.4.1940.); prim-ministru Poul Schluter ( 10.9.1982.)

MONEDA : 1 Krone ( koroana; K) = 100 ore. 100 K = 40,34 lei ( iun. 1985) =8.8378 $ ( ian. 1985 ).

LIMBA OFICIALA : Daneza , limba indo –europeana, apartinand grupului limbilor nord-germanice ( scandinave); este limba scandinava care s-a detasat cel mai mult de fondul originar nord- germanic .

RELIGIA : Protestantismul.

CAPITALA : Copenhaga, situata in partea centrala a tarii, pe insula Sjaelland si pe insula Amager. Suprafata : 120,3 km2 ; 490587 loc. Modest sat pescaresc recunoscut oras 1254 , devine in 1443 capitala regatului danez ( in locul orasului Roskilde ), apoi in secolele urmatoare, unul din principalele porturi ale Scandinaviei. Fiind in acelasi timp si cel mai mare centru economic, capitala concentreaza aproape 50 % din industria tarii; nod important in Europa de nord- vest pentru circulatia terestra, maritima si aeriana.Cele mai renumite monumente din Copenhaga : Holm ens Kirke,Vor Frue Kirke, palatul Amalienborg, mica sirena, palatul Christiansborg.

CONDITII NATURALE: Relieful este dat de o campie valurita , puternic marcata de urmelecuaternare. In centrul Pen.Iutlanda acumularile morenice, formeaza o serie de coline orientate N- S. Depr. joase si umede, numite" kame", vaile largi presarate cu numeroase lacuri si mlastini, tarmul de V. cu dune de nisip albe si lagune, fiordurile din N. tarii, toate acestea constituie marturii despre calotacuaternara.Raurile sunt scurte ( Gudena 160 km, fiind cel mai lung);

Clima : Temperat – oceanica, cu veri ploioase si racoroase si ierni reci; precipitatiile aduse de vanturile de V. sunt mai bogate in SV Pen. Iutlanda.

Vegetatie si fauna: Padurile de stejar si fag au fost treptat defrisate, iar landa vegetatie specifica nisipurilor din V. a facut loc, in ultimul sec., campurilor agr. cu perdele forestiere. Fauna cuprinde cerbi, iepuri, vulpi, pasari, pesti. Din 1978 sunt ocrotite prin lege toate cursurile de apa, lacurile naturale mai mari de 0.1 ha si mlastinile mai mari de 0.50 ha.

POPULATIA: (1984): 5.141.000 loc., densitate 119.4 loc./km2 , pop. urbana 85.0 % (1982); natalitate 10.1 % , mortalitate 11.2 % , spor natural –1.1 % (1984), speranta de viata la nastere (1981)- 71.4 ani( masc.) si 77.6 ani (fem); danezi 96.5 %, germani 1.7 %, suedezi 0.4 %. Pop. este mai numeroasa in ins. Sjaelland (290 loc./km2) si ins. Fyn (130loc/km2); sub media pe tara se situeaza Pen. Iutlanda (60loc/km2, fara zona Arhus-Vejle 110 loc. /km2), ins. Bornholm (80loc./km2), si ins. Lolland- Flaster.

ECONOMIA: Tara cu ec. puternic dezvoltata, desi lipsita de resurse de subsol notabile ( in sectorul danez al Marii Nordului se extrage petrol, iar in Pen. Iutlanda se valorifica zacaminte de gaze naturale.

Industria , principala ramura ec., antreneaza cca. 1/5 din pop. activa, este specializata in prod. de nave maritime, motoare diesel navale, echipamente ind. diverse; ind. electronica si electrotehnica s-a dezvoltat rapid in ultimele decenii.

Principalele centre ec. se afla in arh.si in E. Pen. Iutlanda: Copenhaga, Odense, Nakskov, Alborg, Esbjaerg.

Agricultura antreneaza 7.8 % din pop. activa, are un caracter intensiv, asigura 5 % din PIB si cca 50 % din exporturi.

Cultura plantelor , printre care cerealele ocupa 60 % din suprafata cultivata, este cunoscuta prin randamente mari, indeosebi in E. Pen. Iutlanda si in arh., dar ramura cea mai importanta este cresterea animalelor. In ultimele decenii s-a inregistrat o continua scadere a numarului fermelor agr.

Bine reprezentat este si pescuitul, locul 2 in Europa si 1 in CEE.

Retea de transport bine dezvoltata si intretinuta, numeroase poduri rutiere fiind construite in ultimele doua decenii.Danemarca a devenit o adevarata placa turnanta a legaturilor Scandinaviei cu restul continentului.

Resurse minerale: Petrol, gaze naturale, turba, minereu de fier, bauxita, nisip silicios, cuartos, creta, caolin, sare, sulf.

Produse industriale: Energie electrica, otel, aluminiu, plumb,magneziu, montaj de autovehicule, biciclete, nave, aspiratoare, frigidere, aparete de radio, televizoare, benzina, uleiuri usoare, uleiuri grele, acid sulfuric, soda caustica, detergenti, ingrasaminte azotoase , lapte, branzeturi, faina, zahar, bere, peste congelat,unt, margarina, etc.

Modul de utilizare a terenurilor: Arabil si culturi , pasuni si fanete, paduri.

Resurse agricole: Grau, secara, orz, ovaz, sfecla de zahar, rapita, cartofi, mazare, varza, tomate, ceapa, morcovi, mere, pere, capsuni.

Septel: bovine, porcine, ovine, cabaline.

Pescuit: 1.862.130 t peste.

Transporturi: cai ferate, cai rutiere, flota comerciala maritima, transport aerian.

Comert exterior: 335.59 din care 164.03 export si 171.56 import.

Produs national brut: 63.597 md. $

Buget ( md. Coroane): 128.33 venituri;187.65 cheltuieli;

Sistem de masuri si greutati : metric, obligatoriu de la 1.4.1920. Se mai utilizeaza 1 mil=5.53 km, 1 ton de land= 0.55 ha, 1 pund = 500 g, 1 centaer = 50 kg.

TURISM : 16231862 turisti (1976) ; Principalele zone sau obiective : ins. Sjaelland cu Copenhaga (cca. 9 mil. Vizitatori/an, 116 hoteluri ), Trellleborg ( o tabara fortificata a vikingilor ), Kalundborg (catedrala, 117), Helsinge=Elsinore (Castelul Kronborg ), Frederiksborg ( Muzeul de istorie nationala a D.),Pen. Itlanda cu celebrele pietre runice de la Jelling, orasele Arhus, Alberg si plaje cu nisip fin- zona dinamica a turismului estival in ultimii ani- ins. Fyn cu Odense si castelul Egeskov, ins. Bornholm, ins. Mon cu un remarcabil microrelief pe creta.

download