Retelele electrice si mediul inconjurator

IMPACTUL INSTALATIILOR ELECTRICE

ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR

Prof.dr.ing. Golovanov Nicolae

U.P.B. FACULTATEA DE ENERGETICA 35

Lector.ing. Popescu Garibald

Asist. ing. Serban Manuel

Conf.dr.ing. Flucus Ioan

FACULTATEA DE POMPIERI ij

Ing. Opris Mirel

GRUPUL DE POMPIERI „Banat" al jud. TIMIS

1. Introducere

In prezent se pune un accent deosebit pe limitarea efectelor negative determinate de poluarea mediului asupra sanatatii si viitorului vietii pe Pamant, iar problemele de poluare nu mai pot fi eludate. De altfel, trebuie remarcat ca lupta impotriva poluarii costa mult, cu toate ca tratarea deseurilor si efluentelor (scurgerea de masa lichida si gazoasa) antreneaza adesea economii de materii prime si de energie.

Tarile industrializate aloca multe mijloace materiale tehnice si banesti necesare cercetarii in acest domeniu, Comunitatea Economica Europeana stabilind in acest sens obiective precise, cum sunt: prevenirea producerii de deseuri, reducerea cantitatilor acestora prin valorificarea lor, limitarea poluarii mediului ambiant.

Dezvoltarea industriei si cresterea consumului de energie primara, antreneaza poluarea mediului ambiant (aerului, apelor, panzelor freatice etc.), astfel incat aceasta activitate determina efecte negative asupra nivelului de sanatate al oamenilor.

Procesele de conversie sunt insotite de fenomene secundare, neenergetice intre care impactul cu mediul inconjurator ocupa locul principal. Astfel, utilizarea energiei primare duce nu numai la cresterea confortului omului, ci in mod indirect si la unele efecte nedorite cum sunt: poluarea, modificarile scoartei terestre si transformarea in zone aride a unor spatii din ce in ce mai mari etc.

Dezvoltarea energeticii afecteaza direct echilibrul naturii pe tot lantul energetic: extractie, instalatie de conversie (producere de energie electrica), acumulari de apa (baraje de acumulari hidroenergetice etc.), transport, distributie si utilizare a energiei electrice.

2. Impactul retelelor electrice asupra mediului

Impactul retelelor electrice asupra mediul ambiant poate fi privit din cel putin doua puncte de vedere, si anume [1]:

- influenta retelelor electrice asupra mediului ambiant;

- influenta mediului ambiant asupra retelelor electrice.

Principalele tipuri de poluari pe care retelele electrice le genereaza asupra mediului inconjurator sunt:

· vizuala – deteriorarea peisajului;

· sonora – produse de functionarea sau vibratii ale elementelor (conductoarelor) retelelor electrice si in special, a transformatoarelor;

– produse de descarcarea corona pe liniile de inalta si foarte inalta tensiune;

· electromagnetica: efecte sonore si luminoase ale descarcarii corona, perturbatii radio si ale emisiunilor de televiziune, influente ale campului electric si magnetic asupra organismelor vii;

· psihica si pericole (riscuri) de accidente:

teama provocata de apropierea de retelele electrice si de efectele vizuale si sonore ale acestora;

accidente, cazuri mortale.

· ecologica

ocuparea terenurilor;

defrisarea padurilor;

protectia naturii si a peisajului;

influenta asupra instalatiilor si constructiilor, etc.

Utilizarea tensiunilor din ce in ce mai inalte in retelele electrice este determinata de ratiuni tehnico-economice, pentru transportul de puteri electrice pe distante din ce in ce mai mari.

Pentru liniile electrice de medie si joasa tensiune impactul cu mediul inconjurator se refera, indeosebi la: ocuparea terenurilor, defrisarea padurilor, poluarea vizuala si impactul cu alte elemente de constructii si instalatii.

2.1. Poluarea vizuala

Poluarea vizuala genereaza deteriorarea peisajului proportional cu tensiunea nominala, cele mai poluante fiind liniile electrice aeriene (L.E.A.) de inalta si foarte inalta tensiune, precum si statiile de transformare.

Incercari si propuneri de limitare a efectelor negative s-au facut si se cauta si in continuare, ele vizand atat designul stalpilor cat si a traseelor prin ascunderea liniilor electrice in spatele unor elemente naturale. „Camuflarea" liniilor electrice aeriene se aplica la traversarea soselelor cu ajutorul unor zone impadurite sau pe traseu prin folosirea denivelarilor naturale ale solului.

Problema protectiei mediului ambiant din punctul de vedere al poluarii vizuale, a capatat o atentie deosebita in multe tari. O atentie deosebita in acest sens, se acorda in tarile cu un potential turistic importnat. Astfel, in Elvetia sunt in vigoare, la nivel federal, "Directive cu privire la protectia naturii si a peisajului" elaborate de Departamentul Federal de Interne, pe baza studiilor unui grup de lucru interdisciplinar pentru elaborarea unor directive avand ca tema „Transportul energiei electrice si protectia peisajului". Aceste reguli au ca obiect asigurarea principiilor de protectie ale naturii si ale peisajului in sens global, pentru integrarea armonioasa in peisaj a instalatiilor pentru transportul si distributia energiei electrice. Directivele se adreseaza autorilor de proiecte, instantelor insarcinate cu evaluarea lor si autoritatilor care elibereaza autorizatii de constructie.

Domeniul de aplicare al acestor directive se refera la:

- alimentarea cu energie electrica in general (linii electrice aeriene si in cablu subteran pentru toate nivelurile de tensiune, statii electrice de transformare si conexiune);

- alimentarea cu energie electrica a cailor ferate electrificate (linii electrice aeriene si in cablu subteran pentru toate nivelurile de tensiune, statii electrice de transformare si conexiune);

- transmisia de informatii (linii aeriene si cabluri ale retelelor de telefonie, linii de semnalizare, linii de antena).

2.1.1. Poluarea vizuala determinata de liniile electrice aeriene

Poluarea vizuala este datorata caracterului industrial, extins pe trasee lungi ale acestora (in special, datorita L.E.A. de inalta si foarte inalta tensiune) care, plasate in mijlocul naturii, altereaza peisajul. Contradictia apare intre factorul economic (care reclama trasee de linii electrice cat mai scurte) si factorul natural (necesitatea de a proteja terenurile fertile, ocolirea padurilor si conservarea peisajului).

Sunt socotite regiuni demne de protectie contra obstructionarii vizuale partile din peisaj care se disting prin: valoarea lor naturala, diversitatea lor, semnificatia istorica sau culturala, raritatea sau armonia lor.

2.1.2. Poluarea vizuala generata de posturile de transformare

Din punct de vedere constructiv, posturile electrice de transformare sunt de trei feluri: subterane, supraterane si aeriene.

Posturile de transformare subterane nu ridica probleme sub aspectul poluarii vizuale a mediului inconjurator.

Posturile de transformare supraterane pot fi inglobate in constructiile pe care le deservesc (industriale, blocuri de locuinta etc.) fiind insa si in cazuri in care ele trebuie executate in constructii independente, ceea ce diminueaza din estetica peisajului prin aspectul mai putin placut al acestora, ocuparea terenurilor, nearmonizarea lor arhitecturala cu zona in care se amplaseaza.

Pentru aceste cazuri, una din solutiile cel mai des utilizate in ultima vreme este miniaturizarea posturilor de transformare, asigurandu-se prin aceasta dimensiuni cat mai mici ale constructiei. La aceasta solutie s-a ajuns ca urmare a progreselor facute in tehnologia de fabricare a echipamentelor electrice, unde aerul care forma spatiul dielectric dintre faze a fost inlocuit cu alte materiale cu caracteristici electroizolante mai favorabile. De asemenea, exista preocupari privind realizarea unor constructii cu aspect placut sau care se incadreaza in mediul inconjrator.

Posturile de transformare aeriene sunt construite pe stalpi din lemn sau din beton, de dimensiuni mari, aspectul nefiind estetic. Intreg echipamentul postului de transformare nu este intotdeauna bine finisat. S-au cautat continuu solutii pentru ameliorarea estetica a posturilor de transformare aeriene. Astfel, de la posturi de transformare pe doi stalpi si cu balustrada pentru sustinerea transformatorului s-a trecut la posturi de transformare pe un singur stalp, iar in ultima vreme s-a renuntat si la balustrada pentru transformator, odata cu aparitia transformatoarelor etanse care pot fi agatate.

2.1.3. Poluarea vizuala generata de statiile de transformare si conexiune

Statiile de tip exterior, indiferent de faptul ca echipamentul de comutatie primara si transformatoarele de masurare sunt plasate la sol sau la semiinaltime pe cadre, prin caracterul lor industrial, polueaza estetic peisajul. Pot fi luate in consideratie trei solutii, care amelioreaza aceasta situatie:

- mascarea statiilor de transformare de tip exterior prin plantatii de pomi in imediata vecinatate a exteriorului gardului statiei;

- amplasarea statiilor electrice in intregime in interiorul constructiilor (statii de tip interior) si la care aerul ramane in continuare mediul electroizolant intre elementele aflate sub tensiune; aceste instalatii ocupa insa volume de constructii relativ mari;

- utilizarea tehnologiei instalatiilor capsulate, in care mediul electroizolant este hexaflorura de sulf; instalatia capsulata cuprinde atat barele si conexiunile, cat si aparatajul de comutatie primara; instalatiile de acest tip ocupa un spatiu relativ redus insa costurile ridicate limiteaza inca larga lor implementare in reteaua electrica urbana.

O situatie deosebita, pentru aspectul estetic al peisajului este data de intrarile si respectiv iesirile liniilor electrice aeriene din statiile de transformare. In fata statiei se formeaza o aglomerare de linii aeriene de diferite tipuri constructive, aparute in etapele de dezvoltare ale statiei.

In cazul instalatiilor de medie tensiune, o solutie posibila ar fi realizarea iesirilor prin linii in cablu subteran.

La liniile electrice de inalta tensiune situatia este mai complicata, atat ca latime a culoarelor cat si ca estetica a lor. Solutia care ocupa cel mai putin spatiu si asigura o estetica acceptabila este aceea a culoarului unic format din cadre metalice care se construiesc odata cu statia de transformare pentru numarul final de circuite prevazut.

2.2. Poluarea sonora

Poluarea sonora genereaza multiple efecte asupra organismului, in functie de trei parametri: intensitate (tarie), inaltime (frecventa) si durata.

Poluarea sonora produsa de centralele si retelele electrice poate sa aiba caracter intermitent sau permanent. Depasirea unor anumite valori poate deveni nociva pentru om.

Nocivitatea are consecinte diverse, pornind de la generarea unui sentiment de frica mergand dupa caz pana la pierderea totala sau partiala a auzului. Nivelul de depinde de intensitatea si de frecventa lui, fiind divers in centralele si retele electrice, atat ca natura (mecanica, electrica, magnetica, electrodinamica, termica), precum si ca durata (permanent, intermitent). In unele cazuri, un acelasi utilaj produce componente de natura diferita. Motoarele electrice de exemplu, determina atat vibratii ale circuitului magnetic cat si aerodinamice, iar ventilatoarele dau nastere la de natura aerodinamica peste care se suprapune si o componenta mecanica.

cu caracter intermitent sunt produse in centralele si retelele electrice de catre echipamente in unele etape ale functionarii lor. Conectarea si deconectarea unui intreruptor de medie sau inalta tensiune, ca si a unui contactor electric, sunt insotite intotdeauna si de puternice.

cu caracter permanent se produc in centralele si retelele electrice pe toata durata functionarii instalatiilor.

Liniile electrice aeriene de inalta si foarte inalta tensiune sunt insotite in functionarea lor de un specific determinat de descarcarea corona (descarcari electrice incomplete in jurul conductoarelor sub tensiune). Ca orice descarcare electrica, acest fenomen este insotit de si de emisie de lumina. Sub liniile aeriene de 220 kV si 400 kV, ca si in statiile de transformare cu aceleasi tensiuni, se aud specifice, iar in unele cazuri noaptea, se observa si efectul luminos al fenomenului. Descarcarea corona determina un a carui intensitate depinde de raza conductorului (cu cat conductorul este de raza mai mica cu atat fenomenul corona este mai accentuat), de numarul de conductoare din fascicul si de umiditatea atmosferica. Nivelul audibil calculat variaza intre (40...60) dB (raportat la 20 mP), in functie de tensiunea liniei electrice, de numarul de conductoare pe faza, de sectiunea conductoarelor, conditiile meteorologice si distanta fata de faza exterioara a liniei electrice. In S.U.A. se considera ca limita maxima admisibila a audibil este de (50...60) dB masurat la 15 m departare de faza exterioara a liniei electrice si sub ploaie puternica.

Transformatoarele de putere si autotransformatoarele genereaza compuse dintr-un ton fundamental de 100 Hz si armonice ale acestuia, repartizate in functie de tipul si caracteristicile echipamentului. Aceste armonici scad cu frecventa. se datoreaza vibratiilor miezului magnetic si infasurarilor care se transmit prin uleiul electroizolant si cuva. cu caracter intermitent sunt date si de ventilatoarele de aer, care servesc la racirea transformatoarelor atunci cand acestea sunt in functiune.

2.3. Poluarea electromagnetica

Descarcarea corona care apare in instalatiile de inalta si foarte inalta tensiune este insotita de aparitia de o succesiune de impulsuri de curent de scurta durata. Propagarea acestor curenti determina, in jurul circuitelor parcurse, aparitia de campuri electromagnetice perturbatoare, de frecventa si amplitudine diferite, si care conduc la distorsionarea semnalelor utile ale emisiilor radio si televiziune. Poluarea electromagnetica este specifica instalatiilor cu tensiunea nominala peste 220 kV si prezinta o importanta deosebita odata cu extinderea comunicatiilor in domeniul frecventelor inlate si foarte inalte.

Perturbatiile de inalta frecventa determinate de descarcarea corona se manifesta atat in instalatiile radio care functioneaza, in general, in banda de frecventa de (0,5...1,6) MHz, cat si in cele de televiziune (24...216) MHz si de telefonie de inalta frecventa prin curenti purtatori [2].

Perturbatiile in domeniul radiofrecventa depind de: gradientul de tensiune superficial al conductorului, de numarul si dimensiunile conductoarelor din fascicul, de distanta receptorului radio fata de linia electrica de inalta tensiune si de conditiile meteorologice. Pe timp frumos, nivelul perturbatiilor radio, in cazul liniilor cu tensiunea nominala de 400 kV poate atinge 50 dB (la 20 m de axul liniei si raportat la 1 mV/m); pe timp de ploaie nivelul perturbator poate atinge 70 dB.

Perturbatii ale emisiunilor de televiziune sunt determinate de doi factori

· perturbatii pasive, datorate prezentei instalatiilor electrice si reflexiilor semnalului util determinate de acestea (aparitia imaginilor "fantoma");

· perturbatii active, datorate distorsionarii semnalului util de catre campul perturbator de inalta frecventa determinat de descarcarea corona.

Perturbatiile electromagnetice, de inalta frecventa, determinate de descarcarea corona cresc odata cu intensitatea ploii si se manifesta mai ales, in zone cu intensitati slabe ale semnalului TV, ca si in cazul unei montari nefavorabile a antenei de receptie. Se poate ajunge la nivele perturbatoare de (40...70) dB, la o frecventa de 75 MHz.

Prezenta descarcarii corona in instalatiile de inalta tensiune conduce si la pierderi de energie electrica, care sunt dependente de o serie de factori constanti (tipul stalpului, sectiunea conductorului fascicular, distanta dintre conductoarele unui fascicul si distanta dintre faze) si factori variabili (tensiunea de serviciu a liniei electrice, conditiile meteorologice, starea suprafetei conductoare, clemelor si armaturilor, tipul si gradul de poluare al izolatoarelor).

Pierderile prin descarcarea corona nu depind de puterea transmisa in instalatie si reprezinta cateva procente din capacitatea de transport a liniei.

2.4. Poluarea psihica generata de pericole (riscuri) de accidente

Poluarea psihica rezida in sentimentul de teama pe care-l provoaca instalatiile electrice asupra factorului uman.

Acest sentiment este valabil si pentru personalul instruit care lucreaza in statiile de transformare, de conexiuni, care manifesta teama cu caracter temporar (la declansarile intempestive ale intrerupatoarelor aflate in imediata apropiere) sau cu caracter permanent (teama pe care o inspira efectele presupuse ale campului electric si magnetic asupra starii de sanatate).

Influenta campului electric produs de catre instalatiile electrice asupra organismelor vii formeaza obiectul unor cercetari din ce in ce mai ample si mai profunde, odata cu cresterea tensiunilor utilizate in retelele electrice [3].

Din masuratorile efectuate a rezultat ca, la o linie electrica aeriana cu tensiunea nominala de 400 kV cu dublu circuit, campul electric are valori de pana la 15 kV/m. Pentru o linie aeriana cu tensiunea nominala de 765 kV, valorile maxime masurate ale campului electric la sol pot depasi 15 kV/m.

Valorile limita admise ale campului electric inca nu sunt complet definite; studiile efectuate au pus in evidenta fenomene de: oboseala, scaderea atentiei, slabiciune in membrele superioare, senzatii de ameteala, schimbarea ritmului de somn cu insomnii si treziri frecvente, in cazul persoanelor care lucreaza in zone cu campuri electrice intense. In prezent se considera faptul ca pentru valori sub 5 kV/m nu exista pericole pentru om, intre 5 kV/m si 25 kV/m trebuie sa se limiteze timpul de lucru in camp electric, iar peste 25 kV/m nu se poate lucra decat luand masuri speciale de protectie.

Problemele legate de efectele campurilor magnetice asupra organismelor vii sunt in studiu, nefiind inca definite complet limitele admise si nici efectele concrete asupra factorului uman [4].

Pericolele (riscurile) de accidente datorate curentului electric sunt in principal electrocutarile si arsurile.

Electrocutarile sunt provocate de trecerea unui curent electric prin corpul omului, fie ca urmare a atingerii directe cu partea metalica a unei instalatii electrice aflate sub tensiune, fie indirect prin atingerea unor elemente metalice care au ajuns accidental sub tensiune (conturnari sau strapungeri ale elementele electroizolante, inductie) [5].

Curentul electric care trece prin corpul omenesc, in functie de frecventa si intensitatea lui, poate provoca efecte diferite. Astfel, un curent electric de 50 Hz cu o intensitate de pana la 0,9 mA este insensibil, intre (1,2...1,6) mA provoaca senzatii de furnicaturi, intre (8...9,5) mA dureri de brate, iar la 15 mA desprinderea omului de elementul aflat sub tensiune nu se mai poate face cu forte proprii. Aceste fenomene au condus la concluzia ca pentru a nu fi periculos, curentul electric prin om nu trebuie sa depaseasca 10 mA. In curent continuu aceasta limita este de 50 mA.

In curent alternativ, la valori mai mari de 10 mA, in functie de durata de trecere a curentului electric, organismul viu este lezat, cele mai grav afectate fiind inima si sistemul nervos. Se poate produce moarte prin electrocutare, caz destul de des intalnit in instalatiile energetice. Arsurile generate de efectul termic al arcului electric asupra organismului viu sunt, in general, mai grave decat arsurile provocate de alte cauze. Arcul electric comporta temperaturi inalte si totodata poate determina transferul pe suprafata corpului uman de metale topite.

3. Influentele liniilor electrice aeriene asupra terenurilor agricole si

padurilor

Impactul retelelor electrice cu elementele naturale ale mediului inconjurator se refera in principal la gradul de ocupare a terenurilor, defrisarea padurilor pentru culoarul liniilor electrice aeriene, protectia naturii si a avifaunei ocrotite, influenta instalatiilor si constructiilor etc [6].

3.1. Terenurile agricole

Ocuparea in cat mai mica masura a terenurilor agricole de catre liniile electrice aeriene este o preocupare permanenta a proiectantilor, care trebuie sa aleaga traseul liniilor aeriene astfel incat sa conduca la o degradarea cat mai redusa a terenului pe durata constructiei liniei si un necesar cat mai redus de teren pentru fundatiile stalpilor.

La construirea si repararea liniile electrice aeriene pe terenuri cu destinatie agricola coridoarele de lucru vor trebui sa respecte anumite latimi de-a lungul traseelor liniilor, prevazute in tabelul 1 [6].

Tabelul 1

Coridoare de lucru la repararea liniilor electrice aeriene

Tipul liniei electriceNumar de circuiteNumar de coridoareLatimea coridorului mLinii electrice aeriene sau in cablu subteran, pana la 20 kV1 – 2 11 x 3Linii electrice aeriene de 110 kV111 x 3Linii electrice aeriene de 110 kV222 x 2Linii electrice aeriene de 110 kV433 x 3Linii electrice aeriene de 220 kV si 110 kV2 + 233 x 3

Liniile electrice aeriene de pana la 20 kV inclusiv, trebuie sa urmeze trasee cat mai apropiate de constructii similare (drumuri nationale, judetene, comunale, de exploatare, canale de irigatii, diguri, cai ferate etc.), fara a ocupa teren agricol.

Pentru linii electrice de inalta tensiune se cauta trasee care sa se integreze cat mai armonios in peisaj. Daca din motive tehnice si economice trecerile peste terenurile agricole nu pot fi evitate, atunci se acorda dreptul de ocupare temporara pe o perioada limitata necesara construirii liniei si de ocupare definitiva a terenului afectat de fundatiile stalpilor.

Amplasamentul statiilor electrice de transformare se alege, in principiu, astfel incat sa nu afecteze degenerativ terenurile agricole. Daca totusi nu exista alte solutii, atunci devine obligatorie executarea unor lucrari de imbunatatiri funciare pe suprafetele echivalente ale terenurilor care pot fi recuperate pentru agricultura.

Reducerea suprafetelor ocupate de statiile de transformare este o preocupare permanenta a proiectantilor. Utilizarea cat mai buna a spatiului se defineste prin gradul de ocupare (de umplere) a terenului statiei cu instalatii tehnologice. Din acest punct de vedere tara noastra se situeaza printre tarile cu o buna ocupare. De exemplu, gradul de ocupare pentru statiile de 110 kV in Italia este de 25%, in Finlanda de 40%, in Germania de 82%, iar in tara noastra in functie de schema electrica aleasa, variaza intre 57% si 86%.

Amenajarea terenului unei statii de transformare trebuie conceputa astfel incat aceasta sa se integreze cat mai bine in mediul inconjurator. Adaptarile la teren sunt realizate in functie de relieful existent in zona si de peisaj peisajul, plantatiile trebuie sa fie adaptate caracterului vegetatiei locale, iar suprafetele libere din interiorul statiei vor trebui sa fie plantate pentru a se asigura si o imbunatatire a designului statiei.

3.2. Padurile

Padurile, ca si terenurile agricole, reprezinta zone constitutive ale naturii, ale caror degradari pot determina modificari ireversibile ale mediului. Prin rolul important de consumatori ai dioxidului de carbon si de generator al oxigenului plantele reprezinta un element important al echilibrului biologic. In acest sens, la realizarea liniilor electrice aeriene este necesar a adopta masuri pentru a limita reducerea fondului forestier.

Liniile electrice aeriene pana la 20 kV inclusiv, se construiesc, de regula, paralel cu traseul drumurilor forestiere, asigurandu-se, prin taierea eventuala a unor arbori sau crengi, o distanta de siguranta de 1 m intre conductoarele deviate de vant si coronamentul copacilor.

Pentru liniile electrice aeriene de (110...400) kV se pot intalni, in principiu, doua cazuri, determinate de inaltimea copacilor.

Daca plantatia este mica si se asigura distante intre varful copacilor si conductoarelor liniei aeriene, in conditii de sageti maxime ale acestora, distante care nu pot fi strapunse de diferenta de potential, atunci defrisarea se executa pe un teritoriu strict limitat la necesitatea montarii stalpilor. In exploatare se tund periodic varfurile copacilor pentru a se mentine distantele prescrise.

In cazul padurilor cu copaci de inaltime mare sunt analizate solutii care sa conduca la defrisari cat mai reduse, prin utilizarea cat mai eficienta a zonelor neimpadurite sau prin ocolirea plantatiilor cu importanta deosebita.

3.3. Avifauna ocrotita

Acolo unde liniile electrice aeriene sunt susceptibile de a prezenta pericole (riscuri) pentru speciile de pasari pe cale de disparitie si ocrotite de lege in spatiul vital imediat acestora se vor prevedea masuri adecvate de protectie stabilite de comun acord cu organele in drept.

4. Aeronautica (aviatia militara si/sau civila)

Pentru evitarea unor accidente se introduc prin acte normative restrictii si masuri specifice la construirea liniilor electrice aeriene si scoaterea lor in evidenta mai ales in zonele de siguranta ale pistelor de decolare/aterizare.

In toate cazurile insa este necesara o anumita departare a liniilor electrice aeriene fata de zonele de siguranta ale aeroporturilor, precum si o inaltime maxima a stalpilor corelata cu aceasta departare. De asemenea sunt stabilite masuri de „balizare" a stalpilor liniilor electrice aeriene. Balizarea liniilor de inalta si foarte inalta tensiune trebuie facuta atat pe timp de zi (montarea pe conductoarele de protectie ale liniilor aeriene a unor elemente avertizoare – sferice, cilindrice sau alte forme), cat si pe timp de noapte (montarea pe conductoarele de protectie ale liniilor electrice a unor balize luminoase, alimentate prin cuplaj capacitiv cu conductoarele active ale liniei).

Stalpii liniilor electrice se balizeaza prin vopsire in culori (vopsea in rosu-alb cu benzi alternative).

Atat in zonele de siguranta cat si pe traseele cailor aeriene este interzisa amplasarea oricaror statii sau aparate care prin functionarea lor ar putea produce perturbatii in functionarea normala a mijloacelor de protectie a navigatiei aeriene sau a mijloacelor de radio din dotarea aeronavelor.

5. Traversarile si apropierile fata de caile ferate ale L.E.A.

Apropierile si intersectiile cu caile ferate fac obiectul unor masuri deosebite care se adopta la constructia liniilor electrice si sunt in functie de categoria caii ferate si de tensiunea nominala a liniei electrice aerienen [6].

Conditiile cele mai severe se refera la caile ferate electrificate, in curs de electrificare sau electrificabile, iar pentru toate cazurile indiferent de categoria caii ferate sau tensiunea nominala a liniilor electrice, atat in cazurile traversarilor cat si in cazul apropierilor este necesara respectarea unor distante minime intre cele doua constructii atat pe verticala cat si pe orizontala. Stalpii liniilor electrice aeriene se amplaseaza astfel incat in cazul caderii accidentale a lor, instalatiile cailor ferate sa nu fie afectate.

Traversarile cu L.E.A. peste cai ferate in zona statiilor cailor ferate, a depourilor de locomotive si a atelierelor de material rulant nu se admit decat in cazuri exceptionale si numai cu acordul organelor competente ale cailor ferate.

La alegerea traseului liniilor electrice aeriene este necesar a lua in consideratie si prezenta instalatiilor electrice de semnalizare si de securitate ale caii ferate, a caror deteriorare poate conduce la accidente foarte grave.

6. Traversari si apropieri fata de drumuri si fata de cladiri

Intersectiile cu drumuri si apropierile de cladiri impun restrictii in constructia L.E.A. de medie si inalta tensiune in functie de categoria acestora si in functie de faptul daca drumul se afla in afara sau in interiorul localitatii.

Atat in interior cat si in afara localitatilor, la traversari, se iau masuri de siguranta mecanica marita (lanturi duble de izolatoare), inaltimi minime admise pentru conductoare si directii de trecere perpendiculare pe axa drumului. Distantele fata de cladiri sunt normate, fiind diferite in functie de locul de plasare a cladiri si tipul activitatii desfasurate.

Se evita traversarile LEA cu tensiune nominala peste 1000 V peste cladirile locuite sau nelocuite. Traversarea peste cladirile locuite se poate admite numai in cazurile obligate, cu adoptarea unor masuri stricte de protectie.

7. Influentele instalatiilor electrice asupra liniilor de telecomunicatii cu fir

Influentele instalatiilor electrice asupra liniilor de telecomunicatii cu fir sunt de urmatoarele tipuri: electrice, magnetice si rezistive.

Influenta electrica este determinata de capacitatea electrica dintre instalatiile electrice si liniile de telecomunicatii. Limita admisibila a curentului capacitiv este de maxim 15 mA.

Influenta magnetica apare ca efect al inductiei determinata de curentul care parcurge instalatia electrica.

Cuplajul rezistiv rezulta ca efect al trecerii curentului electric prin prizele de pamant ale instalatiilor electrice.

Problele principale care apar si care impun limitarea efectelor negative ale liniilor electrice asupra celor de la telecomunicatii se refera in special la zonele de incrucisari si a traseelor paralele.

Pentru limitarea influentei liniilor electrice asupra liniilor de telecomunicatii, in cazul traseelor paralele, este necesar a adopta urmatoarele masuri principale:

a) in instalatiile electrice:

· interzicerea utilizarii pamantului drept conductor de intoarcere in retelele de transport si distributie a energiei electrice;

· prevederea retelelor electrice care, au neutrul legat direct la pamant cu dispozitive automate de deconectare in cel mult 3 s, in cazul scurtcircuitelor monofazate;

· prevederea retelelor electrice care au neutrul izolat, cu deconectare in cel mult 3 s in cazul punerilor duble la pamant si cu dispozitive de semnalizare optica si acustica a punerilor simple la pamant;

· alegerea unui traseu cat mai indepartat de linia de telecomunicatii;

· reducerea rezistentei prizelor la pamant;

· reducerea puterilor si a curentilor de scurtcircuit;

· trecerea in cablu subteran a liniilor electrice.

b) in instalatiile de telecomunicatii:

· interzicerea instalarii in circuite definitive de telecomunicatii fir-pamant;

· protejarea aparatelor telefonice cu dispozitive contra socului acustic;

· transpunerea circuitelor telefonice sub 1,6 km;

· echipotentializarea si legarea la pamant a mantalelor metalice ale cablurilor subterane;

· sectionarea circuitelor de telecomunicatii cu bobine translatoare;

· sectionarea liniilor de telecomunicatii cu sigurante fuzibile;

· legarea la pamant a unui punct median al circuitelor de telecomunicatii;

· utilizare de echipamente pentru reducerea perturbatiilor.

8. Concluzii

Dezvoltarea societatii precum si dezvoltarea industriala impun o utilizare din ce in mai intensa a energiei electrice si deci o extindere larga a instalatiilor de transpot, distributie si utilizare a energiei electrice. Deosebitele avantaje determinate de folosirea energiei electrice sunt insotite insa si de unele efecte negative asupra organismelor vii si asupra mediului ambiant. Cunoasterea acestor efecte si adoptarea de masuri pentru limitarea influentelor negative reprezinta una dintre preocuparile importante ale specialistilor in domeniu, dar si a societatii in general.

In prezent exista solutii concrete pentru limitarea efectelor negative ale prezentei instalatiilor electrice de transport, distributie si utilizare a energiei electrice la un nivel acceptat pentru organismele vii si mediul inconjurator.

Bibliografie:

<
download

posturi radio