AUGUSTE COMTE - A VEDEA PENTRU A PREVEDEA, RELATIVITATEA CUNOASTERII

AUGUSTE COMTE

Auguste Comte s-a nascut in 1789 la Montpesi a murit la Paris in 1857. elev al politehnicii si intre 1817 si 1824 secretar al lui Saint-Simon, el a fost adinc influentat de acest premergator, ce a intrebuintat pentru prima oara termenul de filozofie pozitiva. Totusi lui Comte ii revine meritul de afi facut un sistem intemeiat, cu o logica si o pregatire stiintifica ce vin in contrast cu opera lui Saint-Simon, in care sclipirile sunt prea mult puse in umbra de lipsa de cultura stiintifica si chiar de lipsa de seriozitate. A. Comte a urmarit infiintarea unei filosofii positive, corespunzatoare ultimului stadiu la care omenirea trebuea sa tinda, dupa ce a trecut prin starea teologica si acea metafizica, ce reprezentau trepte necesare ale omenirei, in mersul ei de la copilarie spre maturitate pe care o reprezinta cea de a treia treapta , a spiritului pozitiv. Pozitivizmul , stiinta si filozofia pozitiva nu mai cauta explicarea cauzelor ascunse indaratul fenomenelor ci se multumeste cu studiul datelor experientei. Acest studi nu este insa o simpla adunare de date ce tinde sa descopere legile ce guverneaza grupele de date si fapte ce corespund diferitelor stiinte fundamentale.

Pe linga Demonstrare legii celor trei stari sau stadii ale evolutiei spiritului uman. Comte intreprinde o clasificare noua a stiintelor si o prezentare enciclopedica a lor in faptele,legile si metodeleprincipale precum si o intemeiere a stiintelor morale in spirit pozitiv. In clasificarea stiintelor, A. Comte tine seama de conditia istorica a ordinei lor de aparitie si de conditia dogmatica. Acesta cuprinde criteriul "generalitatii si independentii descrescinde " si pe acel al "complexitatii " crescinde. Astfel stiintele se orinduesc in chipul urmator: MATEMATICA, ASTRONOMIA, FIZICA, CHIMIA, BIOLOGIA, SOCIOLOGIA ultima fiind cea mai noua , cea nmai complexa, cea mai putin independenta si generala precum matematica este cea mai veche , mai generala mai simpla si mai independenta. Psihologia este divizata intre biologie si sociologie. Teoria cunoasterii nu-si are nici un loc in clasificare, iar etica este adaugata mai tirziu.

Avind in vedere "identitatea fundamentala care exista inevitabil intre evolutia individuala si evolotia colecitva", intelegem cum orice buna educatie intelectuala trebue si din acest punct de vedere , dupa A. Comte, sa inceapa cu studiul matematicii pentru a sfirsi cu al fizicii sociale(sociologia ).

Scopul iltim al filozofiei positive al lui Comte era de natura practica : progresul umanitatii pe care el o iubea cu o pasiune mistica . la acest progress credea ca nu se poate cu eficacitate de cit printro masura educativa: reforma sufletesca in sensul spiritului pozitiv. Sentimentul de aparteneta comunitatea umanitatii , sentimental social prin care altruismul ea locul egoizmului, trebue indeosebi dezvoltat . Etica pozitiva pe care Comte o crede mult mai eficace decit acea teologica odata cu progresul intelegentei si al constiintei sociale, isi gaseste in instinctual social o baza solida , ce duce la buna stare sociala , si astfel si la fericirea individuala, datorita actiunii depuse in folosulo general, actiunii izvorite din sentimenul de simpatie pentru Umanitatea : acest "Grand-Etre", din care Comte face, in ultimii sai ani, obiectul unei religii a umanitatii, unei religii noi, al carui profet era el. 24629yuf13mgg6e

Pozitivizmul s-a raspindit mai repede decit alte curente filozofice in principalele tari de cultura, si la noi in tara influenta sa a fost resimtita chiar si sub forma reformei religioase. Operele principale al lui A. Comte sunt:Cours de philosophie positive(6 vol. 1830-18, Dicours sur l’esprit positif(1844).

Comte este filozoful pozitivizmului . Pozitivizmul reprezinta pentru el (Curs de filozofie pozitiva, 1830-18ultimul stadium al umanitatii, care s-a ridicat putin cite putin de la "stdiul teologic", unde totul se explica intro maniera magica , la "stadiul metafizic", unde explicatia se multumeste cu cuvinte (scolastica Evului mediu:"De ce macul te adoarme?—Pentru ca are o calitate dormitiva ") si, in final , "stadiul pozitv", unde a explica inseamna a "formula legea". Nu cunoastem nimic altceva decit ce ne este dat de experienta."Nu exista decit o maxima absoluta, aceea ca nu exista nimic absolute". A.Comte este fondatorul sociologiei, pe care o concepea ca pe o "fizica sociala",printro simpla aplicare a metodelor fizicii la societate. Morala sa se reduce la altruism. In 1844 a cunoscuto pe Clotilde de Vaux, pe care a iubito cu o dragoste romineasca si platonica. Aceasta intilnire la indreptat spre misticism si dupa moartea Clotildei a conceput o religie a Umanitatii. In aceasta ultima problema, Littre s-a separate de Comte, spre a-si scrie de atunci incolo opera s-a personala. Cursul de filosofie pozitiva si indeosebi Sistem de politica pozitiva (1851-1854) ramin pentru noi bogate in invataminte.

A VEDEA PENTRU A PREVEDEA

…astfel veritbilul spirit pozitiv consta mai ales in a vedea pentru a prevedea, a studia ceea ce este pentru a conclude ce va fi, dupa dogma generala a invariabilitatii legilor naturale. ug629y

RELATIVITATEA CUNOASTERII

Nu numai ca cercetarile noastre positive trebue sa se reduca esential , in toate directiile, la aprecierea sistematica aceea ce este, renuntind sai descopere originea prima si destinatia finala;

in afara de aceasta, a simti ca acest studiu al fenomenelor, in loc de a putea deveni absolut, trebue sa ramina todeauna relative fata de organizatia si de situatia noastra.

Recunoscind, sub acest indoit aspect , imperfectia necesara a diferitelor noastre mijloace speculative , vedem ca departe de aputea studia complet nici o existenta efectiva , noi nu putem garanta deloc posibilitatea de a constata astfel, nici chiar foarte superficial, toate existentele reale, dintre care cea mai mare parte poate ca trebue sa ne scape in intregime. Daca prinderea unui simt important ajunge pentru a ne ascunde radical un ordin intrg de fenomene naturale, este locul sa gindim in chip reciproc ca dobindirea unui nou simt near dezvalui o clasa de fapte despre care nu avem acum nici o idée ,in afara numai daca am crede ca diversitatea simturilor , atit de diferita la principalele tipuri de animalitate, se gaseste impins, in organismul nostru, la cel mai inalt grad pe care lar putea cere exploararea totala a lumii exterioare, supozitie evident graduita si aproape ridicola. Nici o stiinta nu poate sa manifeste mai bine decit Astronomia acesta natura cu necessitate relativa a tuturor cunostintelor noastre reale, deoarece investigatia fenomenelor neputinduse opera in ea decit printr-un simt, este foarte usor sa apreciem urmarile speculative ale suprimarii lui sau simplei lui alterari. Nu ar putea exista nici o astronomie la o speta oarba, oricit de inteligenta am presupune-o, nici o cunoastere a astrelor obscure, care sunt poate cele mai numeroase, nici chiar numai daca atmosfera prin care observam corpurile ceresti ar raminea intodeauna s-in toate partile nebuloasa.

download