Referat economie - Banii - Geneza, evolutia si functiile banilor

Geneza, evolutia si functiile banilor

Economia de schimb in conditiile contemporane este de necunoscut fara existenta banilor. Acestia fac parte din viata de zi cu zi a omului, reprezentand poate cel mai interesant instrument economic asupra caruia omul s-a aplecat pentru al intelege, pentru a-i descoperi natura, rolul si functiile lui.

Principala intrebare care si-o pun specialisti este legata de natura banilor. Ei se intreaba ce sunt banii? Acestei intrebari i s-au dat mai multe raspunsuri. Clasicii economiei politice au demonstrat ca banii nu sunt altceva decat o marfa. Aceasta deoarece banii nu fac altceva decat sa indeplineasca un rol, respectiv ei sunt un echivalent general al valorii tuturor marfurilor si un instrument de schimb. Ei au aparut spontan in urma unui lung proces istoric de dezvoltare a schimbului. Alti specialisti considera banii a fi rodul unei conventii la care oamenii ar fi ajuns pentru a usura schimbul, sau ar fi o fictiune juridica, respectiv o creatie a ordinii de drept. " Banii sunt o conventie sociala artificiala . . . de indata ce bunurile pot fi cumparate sau vandute pe un lucru dat, publicul va consimti sa se foloseasca de el pentru cumparaturile si vanzarile sale. Oricat ar fi de paradsau nu, banii sunt acceptati sau nu . . .pentru ca ei sunt acceptati." (Paul A. Samuelson )

Din alte puncte de vedere banii mai sunt considerati ca fiind un produs al schimbului de marfuri, investiti cu increderea tuturor posesorilor lor. Numai in aceste conditii banii sunt acceptati in societate. Banii sunt priviti ca fiind orice activ care este acceptat in tranzactia si in reglementarea schimbului si a datoriilor. dz319c7127u

Problema naturii banilor nu a fost inca pe deplin rezolvata. Discutiile intre specialisti continua, dar important este faptul ca toti subliniaza importanta banilor in societate:" noi identificam banii ca un element cheie pentru provocarea eficientei in productia si schimbul de produse si servicii. Banii ajuta la rezolvarea acestor probleme din cauza ca sunt un bun care are acceptarea generala ca mijloc de schimb" (LlAtkinson ).

O definitie a banilor a dat-o Costin Kiritescu : "banii reprezinta un instrument social, o forma particulara imediat mobilizatoare a avutiei sociale, o intruchipare transmisibila si omnivalenta a puterii de cumparare, care confera detinatorului dreptul asupra partii din produsul social al tarii emitente".

Banii au aparut in procesul trecerii de la economia naturala la economia de schimb. Initial schimbul s-a manifestat sub forma schimbului direct de produse, cunoscut sub denumirea de troc, respectiv se schimba pe un alt bun sau pe alte bunuri. Trocul este o forma a schimbului de marfuri caracteristic pentru societatile neevoluate, in care specializarea producatorilor este in stare incipienta. Diviziunea sociala a muncii, gradul de dezvoltare a tehnicii si tehnologiei, a determinat specializarea producatorilor si extinderea schimburilor de marfuri, creand dificultati si bariere. Principalele dificultati erau :

imposibilitatea realizarii coincidentei dintre nevoile ofertantilor si cumparatorilor: un producator A are de oferit marfa X, iar producatorul B marfa Y. Presupunem ca B are nevoie de X, dar A nu are nevoie de Y, ci de marfa Z. Atunci B, trebuie sa caute producatorul C al marfii Z, care sa aiba nevoie de marfa Y. Daca il gaseste schimba Y pe Z, dupa care se intoarce pentru a face schimbul care de fapt il intereseaza, respectiv marfa Z cu marfa Y. In acest mod sunt satisfacuti si producatorul A si B. Dar o asemenea modalitate ingreuneaza schimbul si in unele cazuri il face chiar imposibil.

Dificultatile in determinarea valorii: schimbul marfii contra marfa nu permite folosirea unui instrument rapid de apreciere a valorii marfii si de raportare din acest punct de vedere intre marfurile care se schimba.

Imposibilitatea divizarii in elemente. Multe categorii de marfuri nu puteau fi divizate, pentru vanzarea lor fiind necesar schimbul pe mari cantitati din alte marfuri, peste nevoile d consum ale cumparatorului.

Adaugate la procesul obiectiv de evolutie a productiei de marfuri, aceste dificultati au creat conditiile pentru ca unele marfuri cu valoare intriseca sa medieze schimbul de marfuri, respectiv sa devina echivalent general pentru toate celelalte marfuri. Astfel schimbul direct incepe sa dispara. Acest stadiu a cunoscut ca echivalent general, dupa regiuni, vitele, blanurile, pietrele de moara, tutunul, etc. In timp rolul de echivalent general a fost preluat de metale, incepand cu arama si terminand cu aurul. Acesta din urma avand proprietati fizico-chimice care il calificau in mod deosebit pentru acest rol ( adica valoare mare intr-un volum mic, perfect divizibil, fara pierdere de valoare, prezentand omogenitatea tuturor partilor divizate, fiind inalterabil si usor de transportat).

In concluzie, ca prima etapa apar banii marfa, care in final se fixeaza pe metale pretioase. O data cu aparitia banilor, lumea marfurilor de divide in doua: la un pol apar toate marfurile obisnuite, cu utilitatile lor, iar la polul opus, o marfa deosebita care joaca rolul de bani si care se poate schimba cu oricare din marfurile existente.

La inceput banii au avut forma de lingouri, bratari, inele, etc. Ei au luat forma de moneda ulterior. Monezile contineau o anumita cantitate de aur sau argint, emisa de autoritatea statului pe baza de monopol, cu o anumita denumire. Acestea erau primite in plata de cele mai multe ori nu numai in tara emitenta, ci si in alte tari, deoarece ceea ce conta era cantitatea de aur continuta.

In procesul circulatiei monedele de aur cunosc un proces de uzura. Astfel se ajunge ca valoarea nominala a monedei sa nu mai corespunda cu continutul ei in aur, iar monedele cu acelasi nume sa aiba valori diferite. Apare astfel posibilitatea ca in rolul de moneda, banii de metal pretios sa poata fi inlocuiti prin bani fara valoare intriseca. Acestea sunt, de fapt, semne ale valorii.

Forma monetara a banilor devine independenta si locul aurului este luat de obiecte relativ lipsite de valoare, cum ar fi hartia. In felul acesta se ajunge la forma "bani din hartie", care dupa natura lor pot fi:

bilete de banca (bancnote, bani de credit);

bani de hartie propriu-zisa;

Bancnotele sunt semne ale valorii emise de bancile centrale (de emisiune), care in procesul circulatiei inlocuiesc banii cu valoare deplina. Acestea au o dubla garantie: cambiile (politele) comerciale si stocul de metal pretios al bancii de emisiune.

Banii de hartie sunt , de asemenea, semne ale valorii. Sunt emise de stat, fara drept de convertibilitate, avand un curs fortat. Acestia, corespunzator rolului pe care il au, nu simbolizeaza valoarea lor sau a aurului, ci semnifica doar valoarea bunurilor materiale si a serviciilor ce pot fi procurate cu ajutorul lor.

Alaturi de bancnote si bani de hartie circula si moneda divizionara, confectionata din metale nepretioase, avand acelasi rol de semn al valorii.

Astazi termenul de moneda a fost extins pentru denumirea oricarui semn banesc. De mentionat, insa, ca termenii de "bani" si "moneda" nu sunt sinonimi, desi in vorbirea curenta astazi nu se mai face distinctie intre ei. Notiunea de bani astazi nu mai semnifica numai monezile si banii de hartie. Crearea banilor de cont (scripturali) impune, din ce in ce mai mult, practica platilor efectuate prin cecuri emise pe baza depozitelor "la vedere" pe care le detin persoanele fizice si juridice la bancile comerciale.

Depozitele "la vedere" sunt depunerile de bani sau valori susceptibile de a fi transformate in bani (cambii, cecuri, etc).care pot fi retrase in orice moment pe cale de virament sau cec, in bancnote sau monezi.

In alte conditii, specialistii sunt de parere ca banii "in sens restrans", pot fi definiti ca bani "lichizi" (monezile si banii de hartie) plus depozitele bancare pe baza carora se pot emite cecuri, deci mijloace de plata cu cel mai inalt grad de lichiditate.

Multi specialisti pledeaza pentru a include in masa monetara, alaturi de banii propriu-zisi, toate instrumentele financiare si titlurile de credit. Prin aceasta se desprinde existenta unui raport invers proportional intre sfera de cuprindere a masei monetare si gradul de lichiditate a elementelor componente. Avand in vedere legatura intre masa monetara si cerere, prin intermediul preturilor, in tarile dezvoltate se urmareste cu atentie evolutia masei monetare la toate componentele ei.

Rolul banilor in economie este pus in evidenta de functiile pe care acestia le indeplinesc in cadrul vietii economice. Conform teoriei obiective a valorii, banii indeplinesc urmatoarele functii:

masura a valorii;

mijloc de circulatie;

mijloc de plata;

mijloc de tezaurizare;

bani universali.

Alti economisti extind sau comprima aceste functii.

Astfel, Virgil Madgearu arata ca moneda (banii) au urmatoarele functii: mijloc general de schimb, masuratoare de valoare, transmisiune de valoare, transmisiune de capital, in circulatia de credit, mijloc de economisire in doua forme ( de tezaurizare sau de capitalizare)

Profesorul George Strat arata ca banii indeplinesc functiile de: intermediar al schimburilor, de masura a valorilor de etalon, de economisire si tezaurizare.

Economisti contemporani pun accent pe rolul banilor in procesul schimbului de marfuri si in ansamblul mecanismului de reglare a vietii economice. Din aceasta perspectiva majoritatea se opresc asupra a trei functii, si anume:

mijloc de schimb: banii se interpun in cadrul schimbului de marfuri; o data cu aparitia lor, schimbul forma trocului este inlocuit de schimbul de marfa pe bani. In aceasta calitate, banii apar ca bani reali, cu existenta efectiva. Procesul de schimb al marfurilor prin intermediul banilor presupune efectuarea a doua acte opuse si complementare: transformarea marfurilor in bani, (respectiv vanzarea) si transformarea banilor in marfa (respectiv cumpararea). Deci, prin intermediul banilor, fiecare bun si serviciu poate fi schimbat pe alt bun si serviciu. Separarea celor doua acte, datorita existentei banilor, permite amanarea cumparaturii, respectiv transformarea banilor in marfa. Deci exista posibilitatea ca cele doua acte ale schimbului (transformarea marfurilor in bani si transformarea banilor in marfa) sa nu coincida in timp si spatiu. In anumite conditii aceasta necoincidenta poate crea dificultati schimbului de marfuri, incetinindu-l sau chiar obturandu-l, cu efecte negative asupra intregii economii. Intreruperea lantului celor doua tranzactii contine posibilitatea crizelor economice. Pentru indeplinirea acestei functii este necesar sa existe o anumita cantitate de bani in circulatie.

masura a valorii: este o functie deosebit de importanta a banilor. In conceptia clasica, banii de aur indeplinesc aceasta functie deoarece ei insisi sunt marfa si au valoare. Asa cum greutatea se masoara cu alta greutate, lungimea cu alta lungime, si valoarea marfurilor se masoara cu ajutorul altor valori. Banii in aceasta functie se prezinta ca o oglinda in care se reflecta valoarea tuturor celorlalte marfuri din societate. Pentru a indeplini aceasta functie, nu este nevoie de prezenta banilor alaturi de marfa a carei valoare o masoara, ci este suficient ca ei sa existe in societate. In conceptia economistilor contemporani, banii apar ca unitate de calcul, ca un instrument general de masura. Valoarea marfurilor se exprima cu ajutorul banilor din pret, deci printr-un raport cantitativ. Aceasta functie este indeplinita si de banii de hartie a caror curs este fortat, deoarece desi ei nu au valoare, au capacitatea de a stabili acel raport cantitativ de schimb, adica raportul de schimb comparabil. Se precizeaza ca nu este obligatoriu ca masurarea unei anumite marimi sa se efectueze cu marimi asemanatoare. Exista instrumente de determinare a unor marimi care nu au la baza marimile respective, exemplu: termometrul pentru masurarea temperaturii, voltmetrul pentru masurarea intensitatii curentului, etc. Drept urmare si banii de hartie, care nu au valoare, se prezinta ca un astfel de instrument, putand masura si exprima valoarea marfurilor (bunuri si servicii) prin pret.

conservare de valoare: banii indeplinesc aceasta functie deoarece ei apar ca intruchipare a avutiei. Obtinerea banilor prin vanzarea bunurilor si serviciilor da posibilitatea economisirii lor, adica si a altui tip de consumatie. Economisirea se bazeaza pe asigurarea ca valoarea banilor la care se renunta va fi regasita in integritatea sa in viitor, atunci cand vor fi utilizati banii economisiti. Economisirea este posibila numai datorita existentei banilor. Acest lucru necesita garantia mentinerii valorii si deci a posibilitatii stocarii acesteia.

Functiile banilor pun in evidenta rolul pe care ei il au in societate, de "sange" al acestui organism complex care este economia ( P.A. Samuelson).

download