Capitalism - Recenzie

Introducere

Victoria capitalismului a avut loc pe trei fronturi. Prima batalie s-a dat in Anglia, prin Margaret Thatcher, si in Statele Unite, prin Ronald Reagan. Cei doi au infaptuit impreuna prima revolutie conservatoare in materie de politica economica: revolutia statului minimal. Nici o alta reforma financiara nu a mai avut atata succes, ea schimband in zeci de tari sensul raportului dintre stat si cetatean.

Cea de-a doua victorie a capitalismului a fost mai spectaculoasa si obtinuta fara lupta si a reprezentat unificarea Germaniei de Est cu cea de Vest in 1989. A treia victorie a fost o batalie de o suta de ore purtata in sudul Irakului si a reprezentat de fapt victoria Statelor Unite, sustinute de douazeci si opt de tari. Capitalismul a invins comunismul.

Odata cu incheierea razboiului rece dispare si continutul notiunii de "Lume a Treia" . Avem de-a face deci cu o simpla dualitate: de o parte tarile dezvoltate sau cu un ritm rapid de dezvoltare, care sunt toate tari capitaliste, de cealalta parte, tarile subdezvoltate, adica tarile sarace. Dar instaurarea capitalismului intr-o tara nu este suficienta pentru ca tara respectiva sa se dezvolte economic. Mai e nevoie si de un minimum de reguli. Iar sistemul capitalist este departe de a fi omogen, dimpotriva el s-a diferentiat in doua mari modele ce se infrunta: "capitalismul contra capitalismului".

Se remarca modele de economii capitaliste: modelul anglo-saxon si modelul germano-nipon, iar la o prima aprexista tentatia de a opune primul model celui de-al doilea.

Bineinteles, exista si modelul american sau modelul"neoamerican". Statele Unite constituie un model economic in sine. 41779ief67dnv7r

Nu se poate vorbi insa, de existenta unui "model european". Exista totusi un "nucleu dur" al Europei economice, ce are doua aspecte: aspectul "alpin" (zona Deutsche Mark) si cel "renan"(ce concentreaza trasaturile caracteristice noii Germanii).

Prabusirea comunismului scoate la iveala opozitia dintre doua modele de capitalism. Cel "neoamerican" -se bazeaza pe reusita individuala si pe profitul financiar rapid- si cel "renan" -are drept centru Germania si prezinta numeroase asemanari cu cel din Japonia. Istoria ultimului deceniu ne arata ca modelul "renan" este deopotriva mai echitabil si mai eficient decat cel "neoamerican". I. America is back In emisfera de sud, capitalismul triual lui Reagan continua sa fascineze. Tot Reagan si Margaret Thatcher sunt cei care triusi in Europa.

In 1980, America era paralizata de crizele interne, umilita in exterior-in special de Iran-amenintata si slabita de concurenta de data recenta a tarilor europene si mai ales a Japoniei, dar si de dezastrul din Vietnam si din Cambodgia

Instalarea lui Ronald Reagan la Casa Alba, in 1980, coincide cu o framantare cu totul specifica a constiintei americane: prea multe umiliri si prea putine certitudini. Ronald Reagan afirma ca dorinta lui cea mai mare este sa readuca America in primplanul scenei internationale. America este prima putere militara a lumii si doreste sa demonstreze acest lucru. In acest scop Reagan pune in aplicare "razboiul stelelor" sau "initiativa de aparare strategica"(IAS) ce urmareste sa puna definitiv la adapost teritoriul american. In aclasi timp "razboiul stelelor" este si un incontestebil succes mediatic si politic. Reagan a reformat in special dereglementand, reducand adica rolul statului. Singurul proiect prioritar al Americii pe termen lung este apararea. en779i1467dnnv

Sunt intreprinse mai multe reforme spectaculoase. Cea mai importanta o constituie ERA (Economic Recovery Act), ce cuprinde trei directii: dereglementarea in sectorul petrolier, in cel al telecomunicatiilor, al transporturilor aeriene, al bancilor si al concurentei, sistemul fiscal (simplifica impozitul pe venit) si lupta impotriva inflatiei (controleaza sever masa monetara).

Consecinta imediata: banii devin mai scumpi, dolarul creste. Dolarul serveste drept moneda de referinta in tranzactiile internationale.

Resursele de care dispune America sunt cele mai importante de pe Glob, iar in materie de tehnologie beneficiaza de un avantaj la fel de insemnat. In ceea ce priveste hegemonia culturala, aceasta devine pe zi ce trece mai puternica, iar limba engleza devine o limba universala in lumea contemporana. II. America backwards(America in regres) Noua America se degradeaza. Nu este vorba doar de o degradare fizica, ci si de una sociala.

America se afla pe primul loc in ceea ce priveste criminalitatea si consumul de droguri, si pe ultimul loc in privinta vaccinarilor si a participarii la alegeri.

La sfarsitul anului 1990, orasul Washinavea un deficit bugetar de 200 de milioane de dolari iar fostul primar, Marion Barry, a fost condamnat la inchisoare pentru detinere si folosire de droguri. Noul primar al New York-ului, David Dinkins, s-a vazut nevoit, pentru a reduce enormul deficit bugetar al orasului, sa concedieze 30000 de angajati ai primariei, sa inchida toate toaletele publice, toate centrele de tratare a tprecum si majoritate a centrelor de primire destinate celor fara adapost. Aproape toate marile orase americane se gaseau in situatii asemanatoare. Alte semne ale degradarii Americii sunt: aeroporturile prost intretinute, cartierele mizere, marile orase precum Houston, Washinsau Los Angeles, devastate de razboiul"crack-ului"si de delicventa; ghetourile negrilor aflate, din nou, in efervescenta, ca in anii '60. Criminalitatea in America -in special in randul negrilor- a crescut vertiginos. In zece ani, populatia penala a Americii a facut mai mult decat sa se dubleze.

In ceea ce priveste recenta extindere a flagelului drogurilor ritmul creste vertiginos.

Fenomenele nu afectau doar indivizii izolati. Ele par a cuprinde America insasi, care se vede nevoita sa asiste neputincioasa la spulberarea acelui "American Dream".

Cel mai important rezultat al liberalismului reaganian a fost, probabil, accentuarea diferentei dintre saraci si bogati. In mod firesc acest dualism duce la reaparitia tensiunilor sociale.

Invatamantul prestigios coexista cu un sistem scolar submediocru (in ceea ce priveste invatamantul primar si cel secundar)

Industria americana se afla in regres. Calitatea productiei si a priceperii americane se afla, si ea, intr-un relativ regres. In 1992, datoria externa a Americii atinsese echivalentul a doua treimi din totalul datoriilor tarilor din Lumea a Treia.

III.. Celalalt capitalism Modelul renan se intinde din nordul Europei pana in Elvetia si se inrudeste partial cu Japonia. Este vorba de un model indiscutabil capitalist: economia de piata, proprietatea privata si libera initiativa constituie, in cadrul lui, regula. El corespunde unei alte viziuni asupra organizarii economice, altor structuri financiare si unui alt mod de reglare sociala.

Nici el nu este lispsit de defecte insa, trasaturile care il caracterizeaza ii confera o mare stabilitate.

Bunurile necomerciale sunt aceleasi in ambele modele de capitalism. Singura exceptie importanta o constituie religiile. Cele doua modele de capitalism se deosebesc considerabil prin locul pe care il atribuie bunurilor comerciale si bunurilor mixte. Bunurile comerciale ocupa un loc mult mai important in cadrul modelului neoamerican decat in modelul renan. Cele mixte sunt mai importante in modelul renan. In modelul renan, religiile functioneaza ca institutii necomerciale. In Statele Unite, in schimb, religiile sunt din ce in ce mai mult administrate ca institutii mixte. In modelul neoamerican, intreprinderea nu este altceva decat un bun comercial, in vreme ce, in modelul renan ea este de natura mixta. Invatamantul se distribuie, in ambele modele, in toate cele trei categorii de bunuri, ca si sectorul sanitar.

Fraiele capitalismului renan se afla, in cea mai mare parte, in mainile bancilor. Bancile germane au o vocatie "universala", fac, cu alte cuvinte, de toate.

Modelul renan continua sa fie, din punct de vedere financiar, inchis, dar solid. Acest model cunoaste o structura a puterii si o organizare a mamagementului la fel de speciale ca si cele ale capitalului. Imparirea responsabilitatilor aici este mai dezvoltata ca oriunde.

Tarile renane un in comun un anumit numar de valori: sunt societati relativ egalitare, sistemul fiscal este mai net redistributiv, interesul colectiv trece inaintea celui individual.

Modelul renan este original. El incarneaza o sinteza izbutita intre capitalism si social-democratie. Modelul renan are puternice tendinte protectioniste, iar statul nu se substituie niciodata pietei. IV. Superioritatea economica a modelului renan La 19 octombrie 1987, un crah bursier zguduie, pe neasteptate, pietele financiare. Drept urmare, marca germana si yenul japonez submineaza putin cate putin pozitiile dolarului. Aceste doua monede beneficiaza deja de statutul informal de moneda forte. Treptat, cele doua tari au devenit centre ale unor zone geografice monetare in jurul carora graviteaza monedele statelor invecinate. Puterea de cumparare stabila a marcii, explica de ce ratele dobanzilor sunt , in Germania, mai mici decat in alte tari. O moneda forte constituie un handicap economic,dat fiind ca face ca produsele nationale sa fie mai scumpe in strainatate si,prin urmare, mai greu de exportat. O moneda forte iti permite sa cumperi la preturi scazute in strainatate. Mica Elvetie poseda si ea o moneda invidiata de celelalte tari, iar francul elvetian continua sa figureze ca a patra moneda de rezerva in lume.

Depreciera monedei antreneaza, in mod automat, doua efecte foarte bine cunoscute asupra balantei comerciale: importurile, exprimate in moneda nationala, se scumpesc, in vreme ce produselor exportate, platite in devize straine, le scad preturile. Economistii numesc aceasta inlantuire automata a celor doua efecte "curba in J".

Industria tarilor renane este cea mai buna din lume. Tarile de tip renan domina in majoritatea sectoarelor industriale: ele sunt solid acorate in ramurile traditionale si consacra un efort iesit din comun industriilor de viitor. Pregatirea este unul dintre factorii-cheie ai dinamismului industrial al tarilor renane.

Aceaste putere de productie este in chip remarcabil servita de o "forta de soc" comerciala deosebit de eficienta. Prin urmare, tarile renane se dovedesc a fi niste campini ai exporturilor.

Interesul publicului larg pentru economia nationala este cultivat , coordonat chiar de catre institutii. Aceeasi cultura comuna explica si felul in care puterile publice isi subordoneaza propria politica preocuparii permanente pentru consolidarea pozitiei internationale a economiei nationale.

V. Superioritatea sociala a modelului renan

In domeniile securitatii si a reducerii inegalitatilor sociale, modelul renan se afla inaintea celui neoamerican. In SUA alocatiile pentru somaj sunt practic necunoscute, iar alocatiile familiale nu exista. In capitalismul neoamerican singurele programe sociale de avengura sunt cele initiate de administratiile Kannedy si Johnson, in anii '60, si sunt destinate in principal persoanelor in varsta si persoanelor aflate sub pragul saraciei. Insa o mare parte a populatiei americane nu dispune de o astfel de protectie. Prin urmare sistemul social al regimului neoamerican este total ineficient si lacunar. In Germania asigurarile sociale au fost infiintate de Bismarck.Germanii sunt asigurati impotriva principalelor riscuri(boala, accidente de munca, somaj) si beneficiaza de un regim al pensiilor avantajos.

Pe ansamblu, tarile renanese pricep mai bine decat celelalte sa imbine justitia sociala si asumarea colectiva a cheltuielilor cu eficienta gestionarii.

In Statele Unite, multiplele eforturi ale guvernului de a limita cresterea continua a cheltuielilor de sanatate se dovedesc adesea zadarnice. Un exemplu graitor este reforma introdusa in spitale. In plus nu exista institutii de nivel cu adevarat insarcinate cu "lupta impotriva saraciei". In RFG atitudinea colectiva fata de saracie este diametral opusa. Legea federala cu privire la ajutorul social pur si simplu interzice mizeria. In tarile renane inegalitatea nu este doar mai scazuta, ci este si ami bine acceptata. Modelul renan este, intr-o oarecare privinta mai rigid decat cel neoamerican. Mobilitatea sociala este mai putin rapida si reusita individuala mai putin spectaculoasa, pentru ca nu este la fel de usoara ca si in lumea anglo-saxona. Tarile modelului renan sunt mai putin fluide din punct de vedere social. Societatea este mai putin expusa schimbarilor brutale si influentelor din afara.

VI. Reculul modelului renan Modelul renan sufera din plin influentele politice, mediatice si culturale ale concurentului sau american. In comparatia cu rivalul sau de peste Atlantic, modelul renan este relativ egalitar. Imediat dupa razboi, avantul spectaculos al economiei japoneze a fost pentru majoritatea populatiei foarte profitabil. Redresarea economica a Japoniei s-a produs pe baze relativ egalitare.

Toate tarile apartinand modelului renan se confrunta cu o situatie demografica ingrijoratoare. Consecinte: in Japonia si in Germania, populatia activa se afla in scadere.

Sistemului traditional al "directoratului" si al "consiliului de supraveghere" ii sunt reprosate caracterul greoi si incetineala. Aceleasi contestatii si in ceea ce priveste sistemul de remunerare. Ele tradeaza influenta directa sau indirecta a modelului neoamerican..

Cresterea tot mai insemnata a puterii pietelor financiare internationale in tarile renaneare insa si o alta urmare: relativa pierdere a independentei autoritatilor monetare nationale si a puterii publice.

Unul dintre vectorii cei mai puternici de difuziune a modelului neoamericanin constituie finanta. In ultimii 15 ani ea a avut o influenta considerabila si necunoscuta, pana in acel moment, asupra ansamblului tarilor capitaliste. Fenomenul de globalizare a izbit lumea cu o forta fara precedent. Monede noi incep sa se internationalizeze: marca germana, francul elvetian si yenul japonez.

In 1971 Nixon anunta sfarsitul convertibilitatii dolarului in aur. Aceasta afecteaza insasi natura monedei, ce devine o simpla marfa intre altele. Moneda inceteaza a mai fi un etalon fix.

Internationalizarea se propaga mai ales prin intermediul comertului. Dinamica schimburilor internationale este foarte puternica.

Fenomenul de globalizare a avut mai multi factori: mijloace tehnologice si juridice, noul sistem financiar si dereglementarea, care s-a generalizat sub influenta americana si britanica.

Globalizarea financiara constituie vectorul principal si puternic al propagarii modelului ultraliberal.

VII.Cum ajunge sa se impuna tocmai cel mai putin performant? Capitalismul renan -onest, egalitar, prudent si discret- este lipsit de orice forma de atractie. Este o adevarata nulitate mediatica. Are totul pentru a fi eficient, insa nimic pentru a seduce. In schimb, concurentul sau american incendiaza literalmentele si face totul pentru a intra in gratiile publicului.

In ciuda tuturor esecurilor, datoriilor, slabiciunilor industriale si inegalitatilor lui, capitalismul american continua sa fie un adevarat star mediatic. Mediile de informare joaca un rol tot mai important in viata economica. Febra speculativa, preocuparea obsesiva pentru rentabilitatea imediata si dictatura banului au pus, in clipa de fata, stapanire pe insesi mijloacele de informare in masa. Economia-cazino isi extrage o parte a fortei de care dispune din seductia jurnalistica. Contextul intelectual al anilor ’80 s-a dovedit deosebit de favorabil impunerii acetui aspect al modelului neoamerican. Din punct de vedere mediatic acest model se potriveste perfect cu spiritul epocii. Cultul profitului cu orice pret ofera avantajul simplitatii brutale si pe acela al claritatii. Poporul american iaetica foarte in serios, ceea ce de a fi in cazul tarilor latine, in general.

Daca ne luam dupa aparente capitalismul renan este "cenusiu". Ii lipseste imaginea, in vreme ce modelul neoamerican cucereste si trece drept varianta pura si dura a capitalismului.

Concluzie Prabusirea comunismului a insemnat si un progres mondial al democratiei. Triueconomiei de piata, al interdependentei economice si al schimburilor comerciale, a reprezentat si o nesperata bunastare pentru milioane de barbati si de femei. In raporturile lui cu statul, capitalismul a parcurs, exact in doua secole, intre 1791 si 1991, trei faze distincte. In clipa de fata, tocmai am patruns, in mod insidios, in cea de-a treia. Prima faza a fost aceea a capitalismului impotriva statului. Din aceasta perspectiva, data-cheie este, pentru Franta, anul 1791, cand a fost adoptata faimoasa lege Le Chapelior, care este, poate, cea mai importanta lege in materie de economie a intregii Revolutii Franceze: ea suprima corporatiile, interzice sindicatele si pune bazele-impotriva vechii tutele a statului monarhic- libertatii comertului si industriei. Cea de-a doua faza a capitalismului, faza capitalismului supravegheat de stat incepe in 1891. Toate reformele incearca sa vizeze acelasi obiectiv: acela de a corecta excesele pietei si de a tempera violentele capitalismului. Din 1991, am patruns in cea de-a treia faza, faza capitalismului care ia locul statului. Statul nu mai este perceput ca un protector sau ca un organizator, ci ca un parazit, o frana, o povara. In Europa "marea piata din 1992" este de larga inspiratie reaganiana: concurenta maxima, implicare minima a statului. Michel Albert isi pune intrebarea, cum am arata daca Europa, in general, si Franta, in mod particular, ar trece cu totul de partea modelului reaganian? Ipoteza este pe departe de a fi absurda. Caci americanizarea progresiva a Europei nu se limiteaza la economie. Franta este pe departe campioana prelevarilor obligatorii(44,6% in 1990). In Statele Unite acest procent, este mai mic 30%. Daca am aplica dintr-o data, in Franta, rata de impozitare practicata in America, fiecare francez ar avea in plus 16400 de franci. Dar nu este cu putinta ca, in acelasi timp, sa saracesti statul si sa-i ceri sa-si asume aceleasi sarcini. Tot felul de cheltuieli care, astazi sunt in seama statului, ar trebui, deci, sa fie in mod automat suportate de catre fiecare din noi, in mod individual.

download