Banca Centrala Europeana - Inceputurile cooperarii monetare, Principiile Sistemului Monetar International

LA BANCENTRALE EUROPEENNE

( Banca Centrala Europeana)

Michel Dévoluy

Banca Centrala Europeana (BCU) reprezinta o institutie singulara si complexa.

a) Singulara deoarece nici o alta banca centrala moderna nu a mai fost creata prin vointa politica a 15 state dezvoltate in cadrul unui tratat;

b) Complexa datorita faptului ca reprezinti varful sistemului European al Bancilor Centrale (SEBC), care influenteaza bancile centrale nationale.

Banca Centrala Europeana trebuie analizata prin prisma a doua caracteristici de baza: este o banca centrala si o institutie supranationala.

Este banca centrala deoarece:

administreaza incepand cu 1 ianuarie 1999 siatemul monetar in euro

joaca un rol important in conducerea politicilor economice

se poate implica in mentinerea stabilititii preturilor si a resurselor umane

Instututie supranationala pentru ca:

organizeaza relatiile monetare intre mai multe tari cum a facut si Sistemul Monetar European (SME) lansat in 1979 si care a supravietuit pana la aparitia euro

este banca centrala a 11 state din Uniunea Europeana

este instanta federala in UE

Aceasta detine acelasi titlu ca si FED in Statele Unite ale Americii.

CAPITOTUL I

Etapele catre moneda unica

BCE pune bazele unei cooperari economice si monetare intre statele membre si reprezinta o etapa spre o integrare politica.

1. Inceputurile cooperarii monetare

a) Primele proiecte au aparut o data cu Planul Barre depus in februarie 1969 la cererea Comisiei.

Acesta prevedea:

interdependenta intre integrarea economica si monetara

convergenta performantelor economice a coordonarii politicilor

bugetare si monetare

Planul Werner din 1970 se axeaza pe concluziile Barre iar perspectiva sa generala era uniunea economica si monetara.

Principalele conclizii:

sa fie pastrate, dar pe langa acestea sa fie creata o moneda unica. uniunea economica si monetara are nevoie de o convergenta a economiilor nationale;

miscarile de capital trebuiesc sa fie totale si fara restrictii;

fixarea totala si irevocabila a paritatilor intre monede;

simbolurile monetare nationale

Acordul de la Bruxelles din 9 februarie 1971 a fost fondat pe conceptiile planului Werner dar au intampinat greutati in cursul crizei care a afectat anii 1970.

b) Adaptarile in fata crizei din anii ’70

Ordinul monetar international de la Bres-a dizolvat la sfarsitul anilor 1960. La 15 august 1971 presedintele Statelor Unite, R.Nixon, suspenda convertibilitatea dolarului in aur; deci Sistemul Monetar International era muribund. CEE a prezervat in ciuda eveni-mentelor interdependenta si solidaritatea intre monedele statelor membre.

In 1972 la Paris se discuta de uniunea economica si monetara prevazuta pentru sfarsitul deceniului si a fost lansat Fondul European de Cooperare Monetara (FECOM) la 3 aprilie 1973 cu sediul provizoriu la Luxemburg.

FECOM, institutie de tip federal, avea urmatoarele functii:

gestionarea coordonata a preturilor de schimb

era un mecanism de multilateralizare si compensare a Bancilor Centrale din cadrul Comunitatii

gestionarea creditelor pe termen scurt intre statele membre

In octombrie 1973 are loc criza perolului care a dus la stagnarea planurilor CEE, iar abea in 1979 la summit-ul de la Brena se lanseaza Sistemul Monerat European (SME).

2. Principiile Sistemului Monetar International

o moneda cos (ecu)

participarea la mecanismele de schimb europeene nu este obligato-rie, dar interventiile trebuiesc sa fie simetrice

rezerve comune pentru sustinerea monedelor statelor membre aflate in dificultate

FECOM va fi integrata in SMI iar functiile sale se extind astfel:

A) ECU public: - FECOM primeste rezerve provenite de la statele membre si emite ECU publici numiti si ECU oficial

- acesta va crea un fond de creditare catre bancile nationale ale tarilor membre cu posibilitatea schimbarii lor in aceasta moneda cos a marcii nationale

- operatiile financiare si de sustinere a bancilor centrale

- ECU public circula exclusiv intre bancile centrale din interiorul SMI

- este o moneda de banca, fara particularitati fizice

B) ECU privat: - devine unitatea de cont in care se realizeaza contractele private

- este modalitatea de plata in transferurile scripturale

- are 3 functiuni monetare:

a) unitate de cont

b) rezerva de valoare

c) modalitate de plata

ECU prvat este totusi o moneda incompletadeoarece nu are statutul oficial de moneda, nu exista o legatura intre sfera ECU public si cel privat. Pana la urma a ECU privat a fost tratat drept o deviza straina.

3. Ultima treapta

a) Raportul Delors a fost prezentat in iunie 1989 la summit-ul de la Madrid so defineste caracteristicile unei uniuni economice si monetare.

Uniunea economica – principii:

o piata unica sustinuta de catre o politica de concurenta

politici de ajustare structurala si dezvoltare regionala

o coordonare a politicilor macroeconomice

reguli bugetare stricte pentru fiecare stat

Uniunea monetara – principii:

o convertibilitate totala si ireversibila a monedelor tarilor membre intre ele

o fixare irevocabila a paritatilor

integrarea completa a pietelor monetare si financiare

b) Tratatul asupra Uniunii Europeene a fost semnat la 7 februarie 1992 la Maastricht si reia toate orientarile propune de catre raportul Delors si anume:

I) Existenta unei monede unice

II) O derulare pe trei etape:

libera circulatie a capitalurilor (1 iulie 1990)

crearea Institutului Monetar European cu sediul la Frank-furt

moneda unice sa fie euro incepand cu anul 1999

III) Criterii de convergenta nominala:

criteriul stabilitatii preturilor (procentul de inflatie nu trebuie sa depaseasca mai mult de 1,5% in raport cu cele trei state cu rezultatele cele mai bune in materie)

criteriul de convergenta al preturilor curente

criteriul de participare la mecanismul de schimb din cadrul SME

criteriul finantelor publice care prevede ca un stat membru nu trebuie sa aiba un deficit excesiv (deficitul public din PIB nu trebuie sa depaseasca 3%, iar datoria publica 60% din PIB)

IV) Statele derogatoare posibile (se pot gasi in doua forme)

1)Clauza „opting-out" – este clauza stipulata in tratat prin care un stat membru poate sa adere sau nu la Uniunea Europeana Monetara (UEM) ca in cazul Regatului Unit si Danemarcei.

2) „Non-respectul" criteriilor - reprezinta nerespectarea criteriilor de convergenta ceruti.

La 3 mai 1998, 11 state ale Uniunii din 15 au fost calificate de catre o decizie a Consiliului Uniunii Europene. Doua state nu indeplineau criteriile de convergenta si aceste sunt: Grecia si Suedia; iar doua au apelat la clauza derogatoare (Danemarca si Regatul Unit).

V) Lansarea euro

Din primele ale lunii ianuarie 1999 anul 2002, euro devine moneda scripturala; iar lansarea in circulatie a monedei se va face incepand cu data de 1 ianuarie 2002 pana la 1 iulie 2002.

Raporturile de pret a monedelor statelor membre in corelatie cu noua moneda europeana.

CAPITOLUL II

Arhitectura Sistemului European al Bancii Centrale (SEBC)

Sistemul European al Bancii Centrale este cuprins din:

Banca Centrala Euroepana (BCE)

Bancile Centrale Nationale (BCN) ale tuturor statelor membre Uniunii Europene chiar daca apartin sau nu zonei euro.

S-au creat doua zone: 17978uhy57pyu3n

a) Eurosistemul ? cuprinde statele in care circula euro (11 state ale UE)

b) SEBC ce cuprinde Eurosistemul si se extinde pe teritoriul acestuia, 15 state membre ale Uniunii Euroepene

1. Principii generale:

Federalismul reprezinta sistemul SEBC si este un sistem de tip federal unde deciziile sunt luate in mod colegial si central in cadrul Bancii Centrale Europene;

Independenta; de aici rezulta ca SEBC este independent fata de puterea politica si anume:

Independenta institutionala care interzice acceptarea de in-structiuni ce nu apartin sferei SEBC

Independenta personala ce decurge din statutul decidentilor

Independenta functionala de unde rezulta obligatie de a stapani inflatia

Independenta financiara provine din capitalul si din resursele priprii ale SEBC-ului;

Obiectivul de stabilitate a preturilor;

Subsidiaritatea de unde rezulta metoda de repartitie a competentelor intre Uniunea Euroepana si statele membre;

Transparenta ce arata independenta Sistemului European al Bancii Centrale Ii confera o obligatie de transparenta vis-a-vis de statele membre;

Responsabilitatea in a atinge obiectivele de stabilitate a preturilor pe care Tratatul le-a fixat;

Cooperarea in sanul Uniunii Europene

Comunicarea spre exterior a Bancii Centrale Europene

2. Organismele oficiale ale BCE

Banca Centrala Europeana, in fiintata la 1 iunie 1998 si devenita operationala la 1 ianuarie 1999 cu sediul la Frankfurt are urmatoarele structuri:

Consiliul guvernatorilor reprezinta organ de decizie suprem, si are in alcatuirea sa sase membrii ai Bancilor Centrale Nationale care apartin Eurosistemului iar in anul 1999 numarul membrilor s-a marit, ajungand la 17.

Responabilitati:

defineste politica monetara a Eurosistemului

ia deciziile privind obiectivele monetare intermediare si a aprovi-zionarilor an rezerve a Eurosistemului

decide recursul la alte metode operationale de control monetar

reglementeaza limita rezervelor obligatorii

autorizeaza emisiunea de bilete de banca in euro si a volumului acesteia

decide asupre regulilor contabile si de informatii ale operatiunilor Bancilor Centrale Nationale

adopta regulamentul interior al BCE si a organelor de decizie.

Consiliul director se compune din presedinte, vice-presedinte si

alti patru membrii, care sunt alesi pe un mandat de opt ani care nu

se poate reinnoi

Responsabilitati:

pun in practica politica monetara adoptata de Consiliul guverna-torilor

transmite instructiuni necesare Bancilor Centrale Nationale

pregateste intrunirea Consiliului guvernatorilor

are responsabilitatea afacerilor curente a BCE

Presedintele prezida ansamblul organelor ale Bancii Centrale Europene si o reprezinta in exterior

Consiliul general al Bancii Centrale Europene se compune din presedinte si vice-presedintele BCE si guvernatorii tuturor Bancilor Centrale Nationale (BCN)

3. Modul de functionare al Bancii Centrale Europene

Gestiune interna

Numarul de salariati ai Bancii Centrale Europene se ridica la 604, iar la acest numar se adauga si personalul bancilor centrale nationale ale statelor membre

Exemplu: Banca Nationala a Frantei inregistreaza un numar de 14.000

Relatiile SEBC cu celelalte organisme ale UE:

Rapoarte si auditii

Acorduri si statut de observator

Participari informale (fara titlu formal)

SEBC si interzicerea finantarilor publice

Articolele 104 si 104A a Tratatului stipuleaza interzicerea SEBC-ului de a finanta deficitele publice prin emisiune de moneda.

SEBC si relatiile internationale

FMI reprezinta centrul Sistemului Monetar International (SMI), iar Sistemul European al Bancii Centrale este repreuentat si el de bancile nationale ale statelor membre UE;

La 21 decembrie 1998 FMI a acordat Bancii Centrale Europene un post de observator permanent

Controlul contabil si judiciar

Comunicarea externa a BCE cu alte state ce nu apartin UE

Resursele Bancii Centrale Europene

Capitalul BCE la creare a avut un fond de 5 miliarde de euro

Rezervele de schimb in afara de moneda euro, aceasta mai are rezerve si in cadrul FMI-ului si DST-ului in valoare de 50 de miliarde de euro

Contributia fiecarui membru este fixata in mod proportional in functie de capitalul subscris. Fiecare BCN primeste din partea BCE in contrapartida o creanta echivalenta acestei contributii.

Repartizarea beneficiilor BCE

Rolul Comitetului economic si financiar

Acesta nu este un organism al SEBC, dar are o functie importanta in politica monetara a UE. A fost creat la 1 ianuarie 1999 si succede Comitetul Monetar.

Misiuni ale acestuia:

formeaza propriile initiative in fata Consiliului Ecofin si a Comisiei

organizeaza situatia in materie a miscarilor de capital si libertatii platilor

Contribuie la pregatirea lucrarilor Consiliului Ecofin in domenii ca: afacerile bugetare, financiare si platile internationale

CAPITOLUL III

Politica monetara a Bancii Centrale Europene

Politica monetara a SEBC a fost creata de catre Institutul Monetar European (IME).

1. Strategiile Bancii Centrale Europene

O strategie de politica monetara reprezinta ansamblul de proceduri care fondeaza coerenta deciziilor luate de o banca centrala pentru a atinge obiectivul sau final. Obiectivul principal al SEBC reprezinta mentinerea stabilitatii preturilor si sustinerea politicilor economice in Comunitate.

a) Afirmarea caracterului monetar al inflatiei

Inflatia, fara prezenta monetara si nivelul general al preturilor nu ar putea exista, si deci cauza principala a acesteia reprezinta o crestere necontrolata corespunzator a masei monetare in circulatie.

Avantajele stabilitatii preturilor se bazeaza pe patru argumente:

eliminarea distorsiunilor in mecanismul de ajustare a preturilor relative

diminuarea preturilor curente de interes nominal

economia din punct de vedere a resurselor reale care este mobilizata pentru a reduce efectele de incertitudine asupra preturilor viitoare

disparitia efectelor inflationiste asupra repartitiei patrimoniilor reale si financiare si asupra repartitiei veniturilor intre creditori si debitori

Nici o banca centrala nu dispune de instrumente de politca monetara care sa ii permita controlul direct asupra nivelului pretului.

b) Cautarea unei credibilitati operationale

O politica monetara utilizeaza anumite intrumente pentru a-si atinge obiectivele finale. Uneori pentru a ajunge si a controla tinta finala este mai usor de a intrebuinta un obiectiv intermediar; deci se poate vorbi de tinte finale si tinte intermediare.

INSTRUMENTE ? TINTA INTERMEDIARA ? TINTA FINALA

Pentru ca un obiectiv intermediar sa fie competent trebuiesc luate in calcul:

sa fie un indicator fiabil evolutiei obiectivului final, adica sa existe o puternica relatie intre acestia doi

trebuie sa fie urmarit si controlat de autoritatile monetare

trebuie sa aiba caracter de confidentialitate

Agregate monetare

Taxa de interes

Taxa de schimb

Obiectivele intermediare a politicii monetare sunt de trei tipuri:

Credibilitatea operationala

eficacitate

transparenta

responsabilitate din partea BCE

orientare pe termen mediu- anticipari inflationiste pe termen mediu

continuitate

coerenta cu statutul de independenta a SEBC

c) Linia strategica adoptata

Institutul Monetar European (IME) a retinut doua strategii posibile pentru Banca Centrala Europeana:

un obiectiv monetar ca tinta intermediara

o tinta directa asupra inflatiei

Obiectivul monetar ca tinta intermediara se bazeaza pe compararea evolutiilor prevazute si constatate a agregatelor monetare ca tinta. Daca cresterea inregistrata a unui agregat monetar este mei rapida decat cresterea anticipata, politica monetara trebuie sa devina mai restrictiva.

Tinta directa asupra inflatiei se bazeaza pe compararea intre inflatia prevazuta si cea realizaa.

La 13 octombrie 1998 BCE nu a dorit sa adopte nici un din strategiile propuse de catre IME si a decis sa-mi impuna propria politica monetara indreptata asupra unui obiectiv final reprezentat de pret si un obiectiv intermediar un agregat monetar.

Pentru a pune in aplicare aceste doua strategii BCE s-a ajutat de cele patru recomandari ale IME:

fixarea unui obiectiv cuantificat pentru inflatie

fixarea unui obiectiv cuantificat pentru masa monetara

a utiliza o larga gama de indicatori

a fi prospectiva

2. Tabloul politicii monetare a BCE

Prezentarea continutului exact si detaliat al politicii monetare

un obiectiv al inflatiei strict cuantificat

Un nivel al inflatiei < 2% pe termen mediu. Acesta subliniaza faptul ca BCE fixeasza limitele precise a valorii maxime a inflatiei compatibila cu stabilitatea preturilor ;

Recurgerea la indicele IPCA (Indicele de Pret a Consumului Armonizat). Aceste indice a fost creat pentru a evalua marimea inflatiilor nationale in cursul celei de-a II-a faze a Uniunii Economice Monetare, si este calculat lunar pentru fiecare Eurostat.

o tinta monetara

Agregat monetar la nivelul preturilor.

In conceptia BCE inflatia reprezinta in ultima instanta un fenomen monetar si deci va trebui sa controleze tendinta evolutiei masei monetare de unde rezulta un asa numit agregat monetar.

Alegerea agregatului M3

Un agregat monetar se defineste ca fiind suma monedei in circulatie si atragerea anumitor exigibilitati ale institutiilor financiare. Aceste exigibilitati trebuie sa aiba un caracter puternic monetar din punct de vedere ai agentilor economici, si deci ne indreptam catre lichiditate.

In sens mai restrans si imediat, moneda reprezinta o moneda fiduciara (bancnote si monezi) si ansamblul depozitelor la vedere detinute de public.

M1(40%) = Moneda fiduciara (7%)

(agregat restrans) (+) Depozite la vedere (33%)

M2 (88%) = M1 (40%)

(agregat intermediar) (+) Depozite la termen <2 ani(20%)

(+) Depozite rambursabile cu preaviz

=3 luni (28%)

M3 (100%) = M2 (88%)

(+) Pensiuni (4%)

(+) Titluri monetare si intrumente din

piata monetara (6%)

(+) Titluri de creanta cu o durata

=2 ani (2%)

O crestere anuala de referinta pentru M3

Consiliul Guvernatorilor a anuntat la data de 1 decembrie 1998 o valoare de referinta cuantificata pentru cesterea M3 pentru anul 1999. Aceasta va trebui sa fie de 4,5%.

c) tendintele inflationiste

Cauzele non-monetare a miscarii generale a preturilor:

factori exogeni (cresterea TVA-ului)

factori endogeni

Recurgerea la o gama larga de indicatori ca:

- Indicatorii cerrerii: - evolutia salariilor

- evolutia patrimoniilor financiare private

- Indicatorii ofertei:

- procentul somajului

- procentul utilizarii capacitatii de productie

- evolutia costurilor salariale

- costul materiilor prime

- evolutia procentului de schimb

- subventiile asupra productiei

- evolutia preturilor industriale

- distanta intre productia potentiala si cea efectiva

3. Instrumentele si procedurile de politica monetara

Instrumentele si procedurile de politica monetara fixeaza cadrul opera-tional al politicii dusa de catre BCE. Aceasta se afla in raport cu trei instrumente:

Operatiile de OPEN MARKET din care fac parte:

operatii de cesuine temporara

operati ferme (vanzare-cumparare de active de catre SEBC)

emisiunea de certificate de datorii de catre BCE

operatii de schimb de devize a SEBC-ului

lichiditati in alb (depuneri la termen remunerate, efectuate de banci la SEBC)

Facilitatile permanente permit furnizarea sau retragerea de lichiditate ca:

facilitatea de imprumut marginal

facilitatea de depozit

Rezervele obligatorii

Cele trei instrumente (operatii) sunt in acord cu:

Contrapartidele exigibile a pietei monetare care reprezinta un ante-contract intr-o operatie financiara si trebuie sa raspunda la anumite criterii de exigibilitate

Activele exigibile unde toate operatiile de credit a SEBC trebuie sa fie efectuate asupra unei baze de siguranta (art.18 ce priveste Protocolul asupra SEBC si BCE)

Sisteme de plati ce abordeaza atat operatiile de plati cat si cele de titluri de valoare. SEBC a pus in functiune doua tiuri de mecanisme de plati:

Sistemul TARGET (ACRONIMUL LUI Trans-european Automated Real – time Gross seExpress Transfer) pentru platile interbancare.

Sistemul de plati a titlurilor de valoare.