Instanta De Judecata Ca Subiect La Dreptului De Procedura Penala - Competenta Instantelor De Judecata

Tema: Instanta de judecata ca subiect la dreptului de procedura penala.

oe

Plan.

Introducere. 24

Instanta de judecata ca subiect al dreptului de procedura penala.

Competenta Instantelor de judecata.

Introducere. 24

oe

Procedura penala este o activitate care este reglementata de lege si care este strict determinata si stabilita de legea procesual penala, care are ca scop in finele sale stabilirea adevarului. Desfasurarea activitatii procesual penale este infaptuita numai si numai de organele competente si imputernicite pentru acest lucru.

Aceasta desfasurare a activitatii consta in vederea descoperirii, urmaririi, judecarii si pedepsirii persoanelor vinovate de savarsirea unor acte ilicite si infractiuni.

Judecarea este faza a dreptului procesual penal care este infaptuita de catre organul imputernicit pentru acest lucru, de catre judecata.

Judecata – fiind un subiect care are un rol foarte important si care consta in solutionarea si judecarea cauzei, aflarii adevarului si pedepsirii persoanelor vinovate.

Conform Constitutiei Republicii Modin 1994 in articolele 114 sectia 1 capitolul IX „autoritatea judecatoreasca" vedem ca „justitia se infaptuieste in numele legii, numai de instantele de judecata".

Deci rolul important la instantei de judecata este evident din cele spuse, asa dar acest rol al judecatii este cel ca doar numai instanta de judecata are dreptul deplin de a judeca, de a solutiona litigiile aparute nu importa de ce cauza cat penala, civila asa si administrativa.

Instanta de judecata ca subiect al dreptului de procedura penala.

oe

Prin subiecti ai dreptului de procedura penala – intelegem toti participantii la procesul penal, organele si persoanele, care sunt parte la proces incepand cu urmarirea penala, examinarea cazurilor, judecarea in instanta de judecata dar ne catand la aceasta ei fiecare in parte au drepturi si obligatii procesuale penale pentru actele si faptele sale in conformitate cu legea procesual penala.

Instanta de judecata va intra in categoria acestor subiecti ca subiect special si unic al dreptului de procedura penala, deoarece acest organ „instanta de judecata" este principalul subiect al dreptului procesual functia principala pe care acesta o indeplineste este infaptuirea justitiei penale prin dezbaterile judecatoresti si solutionarea cauzelor penale. Numai instantei de judecata i se permite conform legii in vigoare si constitutiei Republicii Mode a constata si de a declara persoana (banuita, invinuita) in infaptuirea unei crime. Justitia se infaptuieste in numele legii.

In cazurile penale justitia se infaptuieste in numele legii si numai de instanta de judecata.

Deci ca subiect al procedurii penale instanta de judecata o vedem ca unicul organ in Republica Mocare conform legislatiei in vigoare infaptuieste justitia, unicul organ ca fiind in drept competent de a solutiona cazurile penale, unicul care prin dezbaterile judiciare declara daca este persoana vinovata de savarsirea infractiunii si este unicul organ care conform in conformitate cu legislatia Republicii Moemite acte si hotarari judecatoresti obligatorii definitive cauzei penale.

Conform constitutiei justitia se infaptuieste in numele legii numai de instanta de judecata.

In legea privind organizarea judecatoreasca vom gasi sarcinile instantelor judecatoresti:

Instantele judecatoresti infaptuiesc justitia in scopul apararii realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, organizatiilor intreprinderilor si instanta judeca toate cazurile privind si cele penale astfel infaptuind justitia.

Instanta de judecata apara oranduirea statala si constitutionala a Republicii Mode orice atentat.

La infaptuirea justitiei penale nu epersoane ce sunt scutite de raspundere penala, legea spune ca toti cetatenii sunt egali in fata legii si a judecatii. Judecata fiind organul ce infaptuieste justitia in numele legii ca unic organ competent.

Ca organ unic de justitie cu drept de a judeca instanta de judecata are unele aspecte importante ca: independenta – este un principiu general, acest principiu fiind mentionat si in legislatia procesuala penala in art. 10 c.p.p.R.M. potrivit caruia la infaptuirea justitiei penale in pricinile penale, judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Judecata solutioneaza pricinile penale in conformitate cu care este exclusa orice influenta din afara la darea sentintei sau hotararii judecatoresti.

Deci potrivit celor expuse mai sus judecatorul se calauzeste numai de un singur lucru, de lege, el este obligat de a se conduce numai de prevederile legii, potrivit constiintei sale juridice, iar orice implicare din afara pentru impiedicarea infaptuirii legislatiei penale este pedepsita in conformitate cu legislatia penala aflata in vigoare.

In baza legii cu privire la reorganizarea sistemului instantelor judecatoresti, instantele judecatoresti se reorganizeaza in felul urmator:

Judecatoria Suprema se reorganizeaza in Curtea Suprema de Justitie cu sediul in municipiul Chisinau.

Arbitrajul se reorganizeaza conform legislatiei care reglementeaza activitatea instantelor economice in Judecatorie Economica.

Tribunalul Militar se reorganizeaza in judecatorie militara cu sediul in municipiul Chisinau.

Se instituie Curtea de Apel cu sediul municipiul Chisinau, si tribunalele cu sediile in municipiile Chisinau, Balti, Bender, si-n orasele Cahul, Comrat.

Judecatoriile populare raionale orasenesti se reorganizeaza in judecatorii raionale, judecatorii de sector in municipiul Chisinau, judecatorii ale municipiilor Balti, Bender, Tiraspol.

Acest sistem reorganizat al instantelor judecatoresti si-a inceput functionarea la 27 august 1996 cu numarul stabilit de judecatori. In asa fel pana la 27 august 1996 la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii au fost transferati dupa caz numiti prin transfer presedintii, vicepresedintii si judecatorii instantelor judecatoresti enumerate mai sus.

Deci din cele ce au fost expuse reiese urmatoarele, instanta de judecata fiind organ de stat competent si imputernicit de realizare a procesului penal.

Instanta de judecata este subiectul principal al activitatii procesual penale, deoarece are functia de judecare si solutionare a cauzelor penale. Conform art. 21, 144 din Constitutie si art. 7 c .p.p. stabilirea vinovatiei persoanei de savarsirea infractiunii precum si aplicarea pedepsei este in competenta exclusiva a instantei de judecata care infaptuieste justitia in numele legii. Evident instanta de judecata isi desfasoara activitatea in principal in faza judecatii.

Insa unele activitati ale instantei reglementate in legea procesual penala pot depasi limitele acestei faze. De exemplu in faza de cercetare prealabila instanta de judecata se pronunta asupra prelungirii arestului preventiv a invinuitului.

Competenta.

oe

Judecarea pricinilor penale este efectuata de catre instanta de judecata dupa competenta acestora si de un complet compus din unu sau mai multi judecatori la fel in dependenta de competenta instantei si a cauzei ce este judecata.

Dupa competenta instantelor fiecare judecatorie judeca in competenta care ii este eliberata de lege.

Art. 44 al legii privind reorganizarea judecatoreasca cap. 6 „ Curtea suprema de Justitie" spune ca C.S.J. judeca in prima instanta cauzele date in competenta sa prin lege, cauzele atacate prin recurs sau supuse cailor extraordinare de atac, la fel C.S.J. solutioneaza conflictele de competenta aparute intre instantele de judecata. Deci fiind instanta suprema care asigura aplicarea corecta si unitara a legilor de catre toate instantele judecatoresti.

Art.27/2 c.p.p. enumera cazurile pe care le solutioneaza sau mai bine zis intra in competenta C.S.J de a solutiona infractiunile date ca:

Articolul 27/2. Competenta Curtii Supreme de Justitie Curtea Suprema de Justitie: 1) judeca in prima instanta cauzele penale privind: a) infractiunile savarsite de Presedintele Republicii Mob) infractiunile savarsite de deputati; c) infractiunile savarsite de membrii Guvernului; d) infractiunile savarsite de judecatorii si judecatorii - asistenti ai Curtii Constitutionale si Curtii Supreme de Justitie; e) infractiunile savarsite de judecatorii Curtii de Apel, membrii Curtii de Conturi, de procurorii Procuraturii Generale si procurorii de nivelul Curtii de Apel; f) infractiunile savarsite de generali; g) alte cauze date prin lege in competenta sa; 2) ca instanta de recurs, judeca: a) recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate in prima instanta de Curtea de Apel si Curtea Suprema de Justitie; b) recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate, ca instanta de apel, de Curtea de Apel, precum si in alte cazuri prevazute de lege; 3) judeca, in limitele competentei sale, cauzele supuse cailor extraordinare de atac, inclusiv recursurile in anulare si demersuri in interesul legii; 4) sesizeaza Curtea Constitutionala pentru a se pronunta asupra constitutionalitatii actelor juridice; 5) solutioneaza cazurile in care cursul justitiei este intrerupt, precum si cererile de stramutare.

In competenta Curtii de apel conform legislatiei expres gasim cazurile care dupa competenta pot fi judecate de ea. Deci Curtea de Apel judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale si judecatorii specializate, judeca recursurile declarate specializate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel, precum si a altor cauze prevazute de lege. La fel ea judeca in limitele competentei sale si cazurile supuse cailor extraordinare de atac, are in competenta sa solutionarea conflictelor de competenta aparute intre tribunale.

In materie penala Competenta Curtii de Apel Curtea de Apel: 1) judeca in prima instanta cauzele penale privind: a) infractiunile prevazute de Codul penal in articolele 61-76; b) infractiunile savarsite de judecatorii de la judecatorii si tribunale si de procurorii de nivelul judecatoriilor si tribunalelor; c) infractiunile savarsite de persoanele de prim rang ale confesiunilor religioase infinitate in conditiile legii; 2) ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotararilor penale pronuntate in prima instanta de tribunale, precum si de judecatoria militara, cu exceptia sentintelor privind infractiunile pentru savarsirea carora legea prevede pedeapsa nonprivativa de libertate; 3) ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate de tribunale in apel, impotriva hotararilor judecatoriei militare privind infractiunile pentru savarsirea carora legea prevede pedeapsa nonprivativa de libertate, precum si in alte cazuri prevazute de lege; 4) solutioneaza conflictele de competenta aparute intre tribunale sau intre judecatorii si tribunale.

Tribunalului ii revine dupa competenta sa judecarea a:

1) judeca in prima instanta cauzele penale privind infractiunile prevazute de Codul penal in articolele 81, 82 alineatul 1, 83-88, 102 alineatul 5, 116/1, 125 alineatul 4, 187 alineatul 3, 187/1 alineatele 3 si 4, 188 alineatul 3, 203/1 - 203/4, 206/1, 214 alineatele 3 si 4; 2) ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotararilor penale pronuntate in prima instanta de judecatorii, cu exceptia celor privind infractiunile pentru savarsirea carora legea prevede pedeapsa nonprivativa de libertate; 3) ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate in prima instanta de judecatorii, in cazul infractiunilor pentru savarsirea carora legea prevede pedeapsa nonprivativa de libertate; 4) solutioneaza conflictele de competenta aparute intre judecatoriile din raza sa teritoriala.

In rest pentru judecatorii celorlalte instante intra in competenta judecarea in prima instanta toate cazurile penale cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante.

In ceea ce priveste competenta teritoriala cauza penala se judeca de instanta in raza activitatii careia sa savarsit infractiunea.

Compunerea instantelor de judecata. In toate instantele judiciare de gradul intai cauzele penale se judeca de judecator personal. Cauzele penale asupra crimelor pentru savarsirea carora legea prevede detentiune pe viata, asupra crimelor savarsite de minori sau cauzele deosebit de complicate ori cele care prezinta o mare importanta sociala pot fi examinate, la decizia presedintelui sau vicepresedintelui instantei de judecata, intr-un complet format din trei judecatori. Colegiile instantelor de apel si de recurs judeca apelurile si recursurile impotriva incheierilor, sentintelor si deciziilor in complet format din trei judecatori. Colegiul largit al Curtii Supreme de Justitiei judeca recursurile in complet format din cinci judecatori. Plenul Curtii Supreme de Justitiei judeca recursurile in anulare si demersurile in interesul legii in complet format din cel putin doua treimi din numarul total al judecatoriilor Curtii Supreme de Justitiei.

download