Dreptul De Autor - Notiunea Si Durata Dreptului De Autor, Obiectele Dreptului De Autor, Operele Care Nu Constituie Obiecte Ale Dreptului De Autor, Subiectii Dreptului De Autor

Tema: Dreptul de autor. Notiunea si caracteristica generala a dreptului de autor. Subiectii. Obiectul. Elementele.

Plan.

Notiunea si durata dreptului de autor.

Obiectele dreptului de autor .

Operele care nu constituie obiecte ale dreptului de autor.

Subiectii dreptului de autor .

1. Notiunea si durata dreptului de autor .

Constitutia Republicii Mogaranteaza libertatea creatiei artistice literare si stiintifice . Si anume articolul 33 din Constitutia apara drepturile cetatenilor la proprietatea intelectuala , interesele lor materiale si morale ce apar in legatura cu diverse genuri de creatie intelectuala .

De rand cu Constitutia Republcii Mo, Codul civil , Legea Repulicii Moprivind dreptul de autor si drepturile conexe adoptata la 23 noiembrie 1994 si modificarile survenite prin Legea nr. 29-din 28 mai 1998 , M. O. nr. 62-65 din 9 iulie 1998 , articolul 423 , au creat o baza de drept reala si suficienta activitatii intelectuale si muncii creatoare .Rezultate ale activitatii acestor persoane sunt considerate , opere stiintifice , literare si de arta .Raporturile dintre creatorii , fauritorii acestor lucrari si alte persoane in privnta folosirii creatiilor , se reglementeaza de normele speciale ale institutului de drept civil – dreptul de autor. Dreptul de autor reprezinta , ca institutie a dreptului civil , in sine totalitatea normelor de drept care reglementeaza relatiile personale nepatrimoniale si cele patrimoniale legate de crearea si folosirea operelor stiintifice , literare si de arta de asemenea sunt reglamentate in cadrul acestei institutii si relatiile obstesti ce se stabilesc intre autori sau licentiatii acestora si alte persoane , inclusiv folosirea operelor. Legea Republicii Monr. 293-din 23 noiembrie 1994 prin articolul 1 alineatul 2 reglementeaza relatiile care apar in legatura cu crearea si valorificarea operelor .

Conform articolului 4 capitolul II , protoperele creatiilor intelectuale in domeniul literaturii , artei si stiintei , exprimate intr-o anumita forma obiectiva ce permite a le reproduce , atit publicate cit si nepublicate , indiferent de forma , destinatia si valoarea fiecareia precum si de procesul ei de reproducere .

Domeniul de actiune a legii se extinde asupra :

Operelor , indiferent de locul primii lor publicatii , titularii dreptului de autor al caror sunt persoane fizice sau juridice din Republica Mo.

Operele publicate pentru prima data in Republica Moindiferent de cetatenia titularului dreptului de autor .

Altor opere in corespundere cu tratatele internationale , la care

Republica Moeste parte.

Principiile de baza ale dreptului de autor sunt: libertatea creatiei artistice si stiintifice prezumtia de autor , care inseamna ca autorul se foloseste in exclusivitate de dreptul de autor al creatiei sale , acest drept decurge din insusi faptul crearii lui . Un alt principiu este imbinarea intereselor personale ale autorului cu interesele societatii , cea ce-ar insemna ca de exemplu folosirea operei autorului de catre alte persoane platindu-se o remuneratie sau chiar fara aceasta , daca folosirea se efectueaza in interesul societatii de catre biblioteci , institutii asemenea lor . Alte principii ar fi asa ca , oferirea autorilor largi drepturi patrimoniale si nepatrimoniale , remunerarea muncii de creatie intelectuala in conformitate cu volumul si calitatea muncii , procedeul juridic de aparare a dreptului de autor , si altele .

Ca institutie a dreptului civil , dreptul de autor reprezinta in sine ansamblul normelor de drept , care reglementeaza relatiile personale nepatrimoniale si cele patrimoniale , legate de crearea si folosirea operelor stiintifice , literare si de arta.

2. Obiectele dreptului de autor .

Majoritatea legislatiilor nu cuprinde o enumerare a categoriilor de opere protin cadrul dreptului de autor, marginindu-se la o definitie cu caracter general, fie la o referire la cele trei mari categorii din clasificarea doctrinala si anume: opere literare, artistice si muzicale. In unele cazuri opera muzicala este inglobata in categoria operelor artistice.

Operele stiintifice sunt uneori mentionate separat.

La noi in legislatie, legislatorul a enumerat operele protsi anume, conform articolului 6 punctul 2 al legii cu privire la dreptul de autor si drepturile conexe, ele sunt:

Opere literare (carti, brosuri, articole, programe pentru computer, etc);

Opere dramatice si muzicale, scenariile, proiectele de scenarii, libretele, sinopsisul filmului;

Opere muzicale, cu sau fara text;

Opere coreografice pantomimele;

Opere audiovizuale (cine-, tele-, videofilme, filme cu dispozitive, etc.);

Opere de pictura, sculptura, grafica si alte opere de arta plastica;

Opere de arhitectura, urbanistica, si de arta horticola;

Opere de arta aplicata;

Opere fotografice si operele obtinute printr-un procedeu analogic fotografierii;

Hartile, planurile, schitele si operele plastice referitoare la geografie, fotografie, arhitectura si alte stiinte;

Opere derivate si integrate (traducerile, adaptarile, prelucrari ale operelor literare, de arta, stiintifice, aranjamente operelor muzicale, precum si enciclopediile, antologiile, culegerile, bazele de date, etc.)

Alte opere.

Astfel, obiecte ale dreptului de autor sunt operele sub care se subintelege sistemul ideilor, gandirilor si aspectelor ce au primit exprimare obiectiva fiind redate in forme concrete, accesibil de a fi sesizate pentru om.

Dreptul de autor ocroteste operele editate, precum si cele care n-au fost scoase la lumina tiparului, adica needitate. Opera conform articolului 507 Cod Civil al Republicii Mose considera aparuta, publicata, daca a fost editata, transmisa la radiou si televiziune, interpretata in public.

3. Operele care nu constituie obiecte ale dreptului de autor.

Dreptul de autor organic este legat de activitatea intelectuala creatoare, dar nu orice activitate atrage dupa sine crearea operelor considerate ca obiecte dreptului de autor, astfel, conform articolului 7 a Legii privind dreptul de autor si drepturile conexe, nu constituie obiecte ale dreptului de autor:

Documentele oficiale (legile, hotararile judecatoresti, alte documente);

Simbolurile si sistemele statului (drapelele, stemele, ordinile, semnele monetare etc.);

Creatiile populare;

Comunicarile cu caracter informational referitoare la diverse evenimente si fapte.

De asemenea dreptul de autor nu se extinde asupra ideilor, metodelor, proceselor, sistemelor, procedeelor, conceptiilor, principiilor sau descoperirilor.

4. Subiectii dreptului de autor .

Subiect al dreptului de autor este persoana, pe baza muncii creatoare a carei este alcatuita opera literara, de arta sau stiintifica, precum si persoana care a primit acest drept.

Legislatia Republicii Modefineste subiectul dreptului de autor – autorul si anume in calitate de autor poate fi persoana fizica sau juridica a Republicii Mopersoana fizica indiferent de cetatenie, daca opera a fost editata pentru prima data pe teritoriul Republicii Moprecum si persoanele fizice si juridice ale altor state in corespundere cu conventiile internationale bilaterale sau multilaterale, astfel prin Hotararea Parlamentului Republicii Mo"Privind aderarea Republicii Mola unele conventii internationale" de la 2 martie 1993 din aceasta zi Republica Moa aderat la conventia Mondiala cu privire la dreptul de autor, astfel cetateanul oricarui stat care a aderat la aceasta conventie se foloseste in privinta operelor sale, pentru prima data scoase in lumina tiparului pe teritoriul statului sau, de dreptul de ocrotire in orice alt stat – subiect al dreptului de autor in statul-parte la aceste conventii.

Dupa cum s-a mentionat mai sus legislatia Republicii Morecunoaste ca subiect al dreptului de autor atat persoana fizica cat si persoana juridica. Cu toate acestea in doctrina eproblema subiectului, persoana juridica.

Crearea unei opere fiind o activitate intelectuala, rezulta ca numai persoana fizica, singura succeptibila de a avea o asemenea activitate poate avea calitatea de autor.

Principiul adevaratului autor are consecinte importante cat priveste transmisiunea dreptului de autor.

In doctrina subiectii dreptului de autor se impart in doua grupe: subiecte primare si subiecte derivate sau secundare.

Subiect primar ar fi autorul nemijlocit, creatorul operei, prin a carei munci intelectuala a fost creata opera, iar subiect derivat este persoana care a dobandit in virtutea unor anumite imprunele prerogative ale dreptului de autor, prerogative care in mod normal apartin autorului originar, ca subiecti derivati pot fi mostinitorii autorului, studiourile de cinema si alte organizatii, precum si insusi statul.

Dreptul de autor al persoanei juridice nu poate fi sau deriva creatia operei, caci din faptul crearii unei opere nu rezulta decat calitatea de autor a celui care a creat-o carui legea ii recunoaste si calitatea juridica de subiect al dreptului de autor.

Dreptul de autor al persoanei juridice ar putea deriva din drepturile de autor ale persoanelor fizice care au creat opera, insa pentru aceasta ar trebui sa prezumam ca aceste persoane au consimtit in favoarea persoanei juridice cesiuni partiale ale facultatilor ce le apartin, care sa formeze continutul dreptului de autor al persoanei juridice. E de mentionat faptul ca daca asemenea cesiuni sunt admise de lege in ceia ce priveste drepturile patrimoniale, ele nu sunt posibile in ceia ce le priveste facultatile personale nepatrimoniale din cauza caracterelor acestora de a fi intim legat de persoana autorului.

Cu toate acestea in anumite cazuri persoanele juridice devin, in virtutea legii, subiecte ale dreptului de autor, un drept care este lipsit de anumite prerogative si in primul rand de cea de calitatea de autor.

Prin urmare orice persoana fizica care da la iveala o opera de creatie intelectuala este autor al acesteia si de indata ce opera sa de creatie a luat o forma concreta, dobandeste si calitatea juridica de subiect al dreptului de autor in privinta acelei opere.

In persoana juridica dimpotriva nu poate avea niciodata calitate de autor, lipsindu-i insusirile spirituale pe care le implica opera de creatie intelectuala, dar poate dobandi in virtutea unei dispozitii a legii, calitatea juridica de subiect al dreptului de autor, in temeiul desfasurarii unei activitati de initiere, organizare si coordonare.

Problema pe care o ridica persoana juridica ca subiect al dreptului de autor este in crestere in special in cadrul anumitor categorii de opere, ca de exemplu cele audiovizuale si este accentuat prin deschiderea protectiei in cadrul dreptului de ajutor unor opere pentru care solutia logica ar fi fost protectia specifica ca de exemplu programele pentru ordinatoare.

Dreptul de proprietate industriala are o tendinta de a sterge hotarele care ein el si dreptul de autor. Vom aminti in aceasta ordine de idei, pozitia organizatiei AIPPI, la sesiunea de la Geneva (13 iulie 1990) cand reprezentantul ei, Therry Mallet-Vieville a tinut sa sublinieze pozitia comitetului de experti in problema calitatii de subiect al dreptului de autor, aratand ca aceasta calitate nu poate apartine decat persoanelor fizice, o persoana juridica nepritind dobandi exercitiul acestui drept de cat de la titularul persoana fizica.

download