Activitatea Ziaristica

LIBERTATE SI RESPONSABILITATE IN ACTIVITATEA ZIARISTICA

Legitimitatea demersului jurnalistic se bazeaza pe echilibrul dintre drepturile si indatoririle presei, in care scop se cuvine a fi amintit unul dintre cele mai temeinice studii privind libertatea presei, realizat de Comisia Regala Britanica a Presei, din care rezulta urmatoarele:

Drepturi:

-a publica stiri si opinii;

-a edita ziare;

-a refuza publicarea unor articole;

-a participa la adunarile publice;

-a colecta si sintetiza informatii de orice fel;

.a transmite publicului mai multe opinii alternative;

-a transmite informatii corecte, complete si obiective.

Indatoriri:

-a da publicului posibilitatea de a-si exprima opiniile;

-a servi binele public;

-a prezenta puncte de vedere alternative, inclusiv nepopulare;

-a actiona in numele publicului in baza increderii acestuia.

Din perspectiva rolului lor intr-o societate democratica, jurnalistii se afla in raporturi de responsabilitate individuala - in sensul ca libertatea personalului media este parte integranta a libertatii presei - si colectiva (la nivelul grupului si in sens mai larg, al comunitatii profesionale), contractuala (fata de proprietar) si sociala (fata de public si lege).

Ignorarea responsabilitatilor amintite de catre jurnalisti nu se traduce doar in erodarea credibilitatii presei, ci si in limitarea libertatii lor profesionale. Altfel spus, intre gradul de maturitate, de profesionalism si gradul de libertate exista o determinare directa.

Asa se face ca in societatile democratice, preocuparile in sensul liberalizarii sistemului mass-media se imbina cu "conducerea de la distanta" a media de catre autoritatile centrale, respectul pentru autonomia presei neexcluzand ajustari negociate ale exercitarii profesiei, limitari la care comunitatea jurnalistilor adera. Pe de alta parte, constienti de rolul lor social, jurnalistii insisi manifesta un interes constant pentru consolidarea statutului lor, pentru legitimarea demersurilor lor.

In aceste directii se inscriu si evolutiile recente din Romania, unde, desi raporturile presa-stat au fost si sunt tensionate, cei doi par sa fi inteles ideea responsabilitatii si transparentei.

Amintim aici embargourile instituite de presa fata de activitatile celor doua camere ale Parlamentului Romaniei (martie 1998) asupra carora s-a revenit ulterior si documentul de autoreglementare care este cadrul deontologic adoptat de Clubul Roman de Presa.

Totusi cel mai solid garant al libertatii presei il constituie legea, alaturi de instrumentul de protectie fundamental, Constitutia.

Din pacate in Romania, profesia de ziarist nu are statut reglementat legal, si cum nu este reglementat dreptul la replica; acesta din urma fiind prevazut doar de Consiliul National al Audiovizualului.

Desi exista un Proiect de cod deontologic al Societatii Romane de Radiodifuziune sau statute ale unor organizatii profesionale (U.Z.P., A.Z.R.), acestea nu au putere de lege. In consecinta, in exercitarea profesiei sale, ziaristul se confrunta cu prevederile Codului Penal.

Or, de exercitarea dreptului de exprimare si informare este strans legata dezvoltarea, mentinerea si protejarea democratiei.

download