Culorile - Caracteristici, Culoarea In Procesul De Invatamant

Scoala "B.P. Hasdeu"

Iasi

Cap. 1.1

Simbolismul cosmic al culorilor este regăsit la zeităţile din multe cosmo-gonii. Mulţi dintre indienii din America de nord asociază fiecăruia dintre cele 6 sectoare cosmice o culoare sacră . Aproape de sol se regaseşte albul care indică zorile, peste alb era aşternut albastrul (culoarea va apărea sub forma peluzei), pentru a remarca dimineaţa, peste albastru era galbenul, simbol al asfinţitului şi deasupra se afla negrul, simbol al nopţii.

Amerindienii realizează urmatoarele concepţii: galben=nord, albastru=vest, roşu=sud, alb=est, zenitul=multicolor, negrul=pământul. 
La populaţiile maya, patru culori desemnează geniile celor 4 puncte cardinale care dominau pământul şi inspirau sentimentele omului, realizându-se o “mică ” inversiune a rolului culorilor. Astfel albului îi corespunde nordul, negrului îi corespunde vestul, roşului îi corespunde estul, iar galbenului îi corespunde sudul.

Percepţii diferite dintre elementele cosmonogonice şi culori se găsesc la indienii pueblo pentru care roşu=vest, albastru=nord, verde=est, galben=sud.

Aztecii, ca cei mai mulţi dintre amerindieni, folosesc acelaşi cuvant pentru toate nuanţele de verde şi albastru. Simbolismul pietrelor albastre sau verzi: verzi-albastre, este pe de o parte un simbolism solar, asociat cu peruzeaua, piatra focului şi a soarelui, semn de secetă şi foame, pe de altă parte, albastrul verzui al pietrelor chalchiuilt sunt simbol al fertilităţii, chezasie a renaşterii.

Cap 1.2

Definiţia culorii ca noţiune psiho-fizică sublinează faptul că suntem influenţaţi în mod remarcabil de culoare, care ne provoacă stări, trăiri şi sentimente atât de nuanţă cât şi de saturatie. Informaţia culorii se obţine atât pe cale vizuală, prin intermediul luminii care induce simţul văzului , capabil de reciepţionare a peste 90% din totalul cunoştinţelor asupra obiectelor şi fenomenelor din natură. Culoarea accentuează puterea de memorare a omului prin trăirile pe care le induce. Ne amintim toată viaţa de un peisaj montan, un tablou celebru, o persoană, mai ales prin intermediul culorilor care ne-au fermecat la primul impact cu acestea . De multe ori, bolnavi şi pesimişti, am primit suflul vieţii prin impactul cu o culoare vie, care a indus în sufletul nostru optimismul necesar însănătoşirii. O singură culoare induce plictiseala, monotonie, dacă este privită mult timp. Ne plac peisajele, tablourile, unii oameni, încăperile pentru că sunt caracterizate prin îmbinarea armonioasă a culorilor. O adevărată armonie cromatică studiază valoarea de combinaţie a culorilor şi echilibrul cromatic .
De fapt nu culorile în sine, ci valorile cromatice obţinute prin combinarea, dispunerea, armonizarea şi echilibrarea valorilor diferitelor tonuri şi nuanţe cromatice sunt cele care îşi pun amprenta pe sufletul omenesc. Studiul culorilor, armonia lor, impactul asupra vieţii noastre a preocupat o pleiadă de cercetători care şi-au adus contribuţia la cunoaşterera mecanismului vederii în culori, la interpretarea interacţiunii dintre om şi culoare şi a influenţei culorilor asupra psihicului, a puterii de memorare, a stării de sănătate. Fără culori, fără lumină am fi mult mai săraci, mai neliniştiţi, şi am pierde puterea de a înţelege şi de a stăpâni unele fenomene naturale. Avand în vedere cele menţionate mai sus, vom reprezenta, pe scurt, domeniile în care viaţa şi culoarea interferă în beneficiul nostru.

Cap. 2.1

După cum ştiţi există culori calde şi culori reci, care produc diferite senzaţii de la încălzire voioţie dinamism, la senzaţii de rece, frig liniste. Culorile calde sunt :ROŞU, GALBEN, ORANGE. Ele sunt vesele, luminoase, dau senzaţii de dilatare a spaţiului prosoetime . Culoarea roşie este o culoare foarte caldă, excitantă, care mobilizează fluxul de idei. Roşul este o culoare care ridică tonusul muscular, activează respiraţia, creşte tensiunea arteriala şi induce o senzaţie de cald. Excesul de culoare roşie devine chiar obositor din cauza acestor efecte fiziologice.

Galbenul este cea mai veselă culoare şi mai puţin obositoare dintre culorile calde. Ea influenţează funcţionarea normală a sistemului cardio- vascular şi stimulează nervul optic.

Galbenul induce o senzatie de apropiere, de căldură, dinamism înviorare şi satisfacţie. Deci galbenul menţine prin aceste stări psihice capacitatea de concentrare, mobilizare cât şi vigilenţa. Totuşi dacă este privită îndelungat, dă senzaţii de oboseală.

Orangeul are aceleaşi efecte ca şi galbenul. Orangeul induce optimsm, veselie, impresie de sănătate sociabilitate, emoţii plăcute. Culoarea portocalie accelerează pulsaţiile inimii, menţine presiunea sanguină, favorizează secreţia gastrică, digestia. 

Culorile reci cum ar fi albastrul, violetul, negrul, induc o stare de calm, rece, agonie, frig. Ele “micşorează “ spaţiul şi induc pesimismul, îndoiala şi tristeţea.

Culoarea verde, deşi considerată o culoare rece ea facilitează deconectarea nervoasă, favorizează meditaţia, contemplarea şi asocierea de idei.

Albastrul este o culoare foarte rece, odihnitoare, induce calm linişte interioară, nostalgie, favorizează procesele de inhibiţie şi încetineşte activitatea mentală. Prea mult albastru dă senzaţia de departare de infinit, creând aceasta stări depresive. Albastrul de asemenea scade tensiunea arterială, tonusul muscular, calmează rerspiraţia şi micşorează frecvenţa pulsului. 
Culoarea violet este rece, neliniştitoare şi descurajatoare. Fiind o culoare compusă din roşu şi albastru, are efecte contradictorii, inducând senzaţii de optimism, nostalgie, atracţie şi repulsie, calm relativ pe fond de neliniste. În plan fiziologic violetul intensifică activitatea cardio-vasculara şi pulmonră. 

 

Negrul este o culoare neutră, rece, depresivă, reduce activitatea mentală şi activitatea metabolică inducând stări depresive de nelinişte, de disperare. Fiziologic reduce mult activităţile vitale, scade pulsul minimalizeaza capacitatea de răspuns la stimulii de mediu ambiant.

Albul ne face expansivi, puri, robuşti, luminoşi şi încrezatori în forţele proprii. Albul pur şi intens provoacă contracţia pupilei şi a muşchilor globului ocular, de aceea el este obositor.

Tonurile de gri, rezultând din amestec de alb cu mai mult sau mai puţin negru, sunt neutre şi estompează efectele culorilor pure, sau scot în evidenţă stralucirea lor, în funcţie de de raportul dintre alb si negru. Observarea corpurilor se realizează prin intermediul luminii emise de acestea (în cazul surselor primare) sau a luminii reemise de suprafaţa corpurilor dacă acestea sunt surse secundare de radiaţii. Toate corpurile reemit o parte din radiaţiile care ajung la suprafaţa lor. De cele mai multe ori lumina care ajunge la ochiul uman provine de la suprafaţa corpurilor observate. Compoziţia spectrală a radiaţiilor reemise este dependentă de modul cum variază coeficienţii de absorbţie şi de difuzie ai suprafeţelor observate cu lungimea de undă.

Testele de culoare sunt renumite pentru eficacitatea lor (au valoare diagnostică clinică). Testul Luscher permite psihologului şi medicului neorolog să emită un diagnostic corect, în baza reacţiei pacientului la 8 nuanţe: albastru, verde, roşu, galben, negru, maro, gri, violet. 
Daca pacientul alege pe prima faza: roşu, albastru, verde, galben, iar pe cele secundare: maro, gri, violet, negru, este perfect sănătos, dacă nu gradul său de boala este tot mai mare cu cât le alege pe cele secundare în faţa celor principale.

“Printre pulberele zdrenţelor de nori. Cu suliţi de lumină şi de foc, răsare, înaintează-şi face loc. Un soare–n miliarde de culori“…spune poetul Mihail Celarinu. De fapt lumina soarelui nu are miliarde de culori, după cum vede poetul. Lumina soarelui este de mai multe culori. 
Când razele de lumina, ce, vin de la soare trec prin picaturile de ploaie, se produce un fenomen ciudat: picturile de apă ce despart în 7 culori, separate una de alta într-o panglică impresionantă. Aşa se explică existenţa curcubeului… 

Cap. 2.2

Observarea corpurilor se realizează prin intermediul luminii emise de acestea (în cazul surselor primare) sau a luminii reemise de suprafaţa corpurilor dacă acestea sunt surse secundare de radiaţii. Toate corpurile reemit o parte din radiaţile care ajung la suprafaţa lor. De cele mai multe ori lumina care ajunge la ochiul uman provine de la suprafaţa corpurilor observate. Compoziţia spectrală a radiaţilor reemise este dependentă de modul cum variază coeficienţii de absorbţie şi de difuzie ai suprafeţelor observate cu lungimea de undă.
Thomas Young a descoperit la începutul sec. al 19-lea Teoria cumulativa a vederii în culori, care presupunea existenţa a 3 culori fundamentale: roşu(r), verde(g) şi albastru(B) (teoria cumulativă a lui Thomas s-a adeverit, deoarece aceste 3 culori pot fi obtinuţe din majoritatea coeficienţilor cromatici pozitivi ). O primă confirmare a teoriei lui Young a fost demonstrată, după 50 ani mai târziu de către Maxwell şi independent de către Helmholtz. Culorile utilizate pentru mixaj, trebuie să fie culori primare. În calitate de culori primare pot fi alese oricare 3 radiaţii din domeniul [380-780]nn., însă conbinaţia roşu+verde+albastru este cea optimă, deoarece conduce la obţinerea majorităţii culorilor cu ajutorul unor coeficienţi cromatici pozitivi. În anul 1958 Ruthon a descoperit existenţa a trei pigmenţi cu sectre de absorbţie în (R), (G), (B) în ochiul de peşte.

Cap. 2.3

Prin efectul pe care îl au culorile asupra psihicului nostru, culoarea poate fi utilizată la identificarea şi tratarea psihicului nostru şi tratarea unor disfuncţii somatice sau psihice ale organismului uman. 
Astfel după nuanţa pielii se stabilesc tulburaţi somatice:
-piele verzuie, buze vinete: anemie
-piele arămie: tulburări diabetice
-piele galbenă: icter 
-limba roşie sau albă: insuficienţă acidă
-faţa galbenă: tulburări hepatice 
-fata roşie spre vânăt şi înnegrirea gingiilor: icter negru
-nasul roşu: consumul excesiv de alcool

Cap. 2.4

Culoarea poate stimula memoria, poate spori eficienţa învăţării, poate dezvolta creativitatea şi imaginaţia oamenilor. Concomitent culoarea ne umanizează prin trăirile pe care le declanşează, influenţându-ne conduita.
Materialele cromatice eficientizează actul învăţării prin creşterea interesului elevului, concentrarea atenţiei, stimularea imaginaţiei. Specialiştii susţin sintagma că “Marile genii s-au născut la ţară”, nu este întâmplătoare, deoarece spaţiul cromatic foarte variat al localităţii rulale, în comparaţie cu cenuşiul oraşelor, asigură o dezvoltare mentală superioară. Studii psiho-colorimetrice au indicat creşterea vitezei de memorare cu peste 40% în cazul utilizării materialelor didactice colorate, prin creşterea acuităţii de percepere şi a preciziei. În confecţionarea materialelor didactice se vor folosi culori tari şi contraste puternice pentru evidenţierea informaţiilor cu caracter de legitate (principii, reguli, ipoteze, legi) şi culori mai săturate, mai puţin contrastate pentru evidenţierea informaţiilor exemplificatoare, a unor legităţi particulare (date, argumente, demonstraţii, enumerări ). 

Cercetările psihologice asupra percepţiei cromatice au stabilit următoarea ordine descrescătoare de intensitate a contrastelor cromatice, legate de optimizarea procesului de învăţare:

  • -pentru planşe, desene, schiţe, grafice: albastru pe alb, negru pe galben, verde pe roşu
  • -pentru materiale tipărite: galben pe negru, alb pe albastru, negru pe orange, orange pe negru, negru pe alb
  • -pentru creşterea lizibilităţii la distanţă: negru pe galben, verde pe alb, roşu pe alb, albastru pe alb, alb pe albastru, negru pe alb, galben pe negru, alb pe roşu, alb pe verde, alb pe negru.

Am continuat această listă pentru a ne convinge cât de lipsită de inspiraţie este montarea în şcoli a tablelor negre pe care se scrie cu alb. Pentru a mai ameliora puţin situaţia, tablele ar trebui vopsite cu negru desăturat cu alb, care să tindă spre un gri închis, în felul acesta oboseala ochilor celor care de 4-6 ore privesc mereu spre nefericita alternanţa alb pe negru să fie mai putin expuşi oboselii. Atunci când într-o şcoala se vor schinba tablele, trebuie avută în vedere această observatie şi trebuie alese tonuri de galben pentru tablele pe care vom scrie cu carioca neagră. Dimensiunile literelor trebuie adecvate la distanţa dintre tablă şi ultima bancă a clasei. Îmbinarea criteriului contrastului cromatic cu cel al locului pe care acel contrast îl ocupă în scara acuităţii vizuale poate să cadă în timpul percepţiei globale cu 65% şi durata citirii unui text cu 70%. Culorile şi cifrele sunt mai uşor de perceput decât literele si formele geometrice Viteza de numărare a simbolurilor cromatice este de două ori mai mare decat viteza de numărare a simbolurilor acromatice. De aceea copiii vor fi îndemnaţi să sublinieze sau să încaseteze regulile, definitiile, legile, principiile, cu creioane colorate (verde, roşu, orange).
Studiile psiho-cromatice recomandă alegerea coloristicii adecvate pentru spaţiile de învăţământ. Sălile de clasă vor fi vopsite în culori pale (verde, orange spre galben), pereţii vor avea două culori, prima jumătate, de lângă podea, va fi închisă, eventual culoarea mai săturată, iar partea superioara mai deschisă, sau aceeaşi nuanţă desăturată. Peretele din faţa clasei va fi verde sau bleu deschis, cu partea inferioară mai închisă. Tabla verde deschis şi creta galbenă sau tabla galbenă şi creta neagra pentru a asigura relaxarea privirii şi funcţionarea ochiului în acel domeniu spectră în care este mai sensibil. Săturaţia medie a culorii tablei va fi potrivit aleasă pentru a rerduce contrastul şi a minimaliza şocul vizual. În studiul individual cu materialele cromatice iluminarea obiectelor se va face din stânga, fie cu lumina naturală, fie cu lumina becurilor cu incandescenţă. Lumina trebuie sa fie difuză, iar în cazul colilor care reflectă puternic lumina (coli lucioase) se vor lua măsuri încât acestea să nu fie privite prin intermediul fasciculului reflectat. Fondul de învăţare (coli, caiete, foi, cărţi, planşe) să fie alb-crem sau alb-verzui. Albul pur, prin faptul că difuzează întreaga cantitate de lumină incidentă, devine obositor în cazul studiului îndelungat. Notiţele se pot realiza pe foi divers colorate, cu folosirea creioanelor colorate adecvat contrastate, mărcări din text. Nu se recomandă utilizarea a mai mult de 4-5 nuanţe pe o pagină, căci numărul mare de culori scade acuitatea şi puterea de observaţie. Să folosim aceste reguli elementare de cromatică în procesul de învăţare şi rezultatele vor fi spectaculoase.

Cap. 3

“Printre pulberele zdrenţelor de nori
Cu suliţi de lumină şi de foc,
Răsare, înaintează-şi face loc
Un soare–n miliarde de culori“ 
…spune poetul Mihail Celarinu. De fapt lumina soarelui nu are miliarde de culori, după cum vede poetul. Lumina soarelui este de mai multe culori. Când razele de lumină, ce, vin de la soare trec prin picăturile de ploaie, se produce un fenomen ciudat: picăturile de apă ce despart în 7 culori, separate una de alta într-o panglică impresionantă. 

Aşa se explică existenţa curcubeului… Din punct de vedere fizic, Decartes a fost cel care a explicat, în baza legilor refracţiei, formarea acestor minunate porţiuni de cercuri colorate deasupra orizontului. El a calculat traiectoriile catorva mii de raze incidente în diferite puncte de pe suprafaţa unei picături de ploaie şi a arătat că, dacă o rază de culoare dacă ar fi incidenta într-un punct, astfel încat deviaţia ei să fie maximă, toate celelalte raze de aceeaşi culoare care cad pe suprafaţa picăturii în puncte învecinate punctului corespunzător maximei deviaţii, vor fi deviate de picătura într-o direcţie foarte apropiată de cea a razei care a suferit deviaţia maximă. Razele care sunt deviate de picături în urma unei singure reflexii interioare formează curcubeul primar, iar cele care provin în urma a două reflexii interne, formeaza curcubeul secundar. 

Cap. 4.1

Galben: semnifică lumină, măreţie, inteligenţă, gelozie, invidie şi stimulează gândirea creatoare;
Orange: simbolizează căldura, dogoarea soarelui, energia, bucuria şi încordarea;
Roşu: simbolizează iubirea, focul, lupta, puterea, pasiunea şi exaltă, încurajează;
Violet: înseamnă tristeţe, durere, sfiiciune, sinceritate
Albastru: semnifică puritate spirituală, delicateţe, răceală, credinţă şi predispune la reflexie;
Verde: semnifică mulţumire, linişte, odihnă, tinereţe, speranţă şi stimulează activitatea intelectuală;
Alb: semnifică lumina, curăţenia, nevinovăţia, puritatea şi pacea;
Negru: înseamnă moarte, doliu, mister, întuneric, solemnitate, şi sobrietate

Cap. 4.2

Dacă cele 3 pete de culoare (roşu, verde, albastru) au aceeaşi strălucire, pata centrală privită prin difuzie pe ecranul alb, este albă. Modificând treptat strălucirea unei pete de la maximul la zero, apoi simultan a câte două pete de culoare, putem obţine toate nuanţele de culoare, cu strălucire şi săturaţie variabile, epuizând de strălucirea relativă a culorilor primare. În laboratorul de fizică am obţinut aceleaşi efecte cu 3 becuri de 12W şi 50W cu halogen montate în aşa fel încât să asigure condiţiile de suprapunere ale fasciculelor pe un ecran de observatie iar petele luminoase să fie uniform iluminate şi contur bine precizat. Sursele trebuie să fie la aproximativ aceeaşi înălţime iar sistemul optic de iluminare să permită deplasarea petelor luminoase pe ecranul de observatie. 

Cap. 5

Ştiaţi că ochiul uman poate diferienţa peste 10 milioane de nuanţe? 
Ştiaţi că în filme se pot obţine efecte speciale tridimensionale făcute în două variante, puţin diferite una de cealaltă: -una verde, cealalta în roşu (după cele doua imagini se suprapun). Spectatorii pot viziona filmul cu ochelari cu lentile speciale (una roşie şi una verde). Ca urmare fiecare ochi va avea parte doar de imaginea destinată acestuia.

Ştiaţi că pentru a obţine lumina albă avem nevoie doar de 3 culori: roşu, verde şi albastru, deci culoarea alba este o combinaţie de culori. 

download