Referat - Papagali

Pretuite pasari de colivie de mii de ani, cele aproximativ 341 de specii de papagali alcatuiesc o familie deosebita de pasari, raspandite in principal la tropice si in emisfera sudica.

Papagalii sunt un grup stravechi de pasari, fara rude apropiate cunoscute. Pana nu de mult, se credea ca turturelele sunt cele mai apropiate rude ale papagalilor, dar analiza ADN-ului lor, substanta chimica ce poarta codul genetic dintr-o generatie in alta, indica faptul ca papagalii ar putea fi mai strans inruditi cu bufnitele, cucii, lastunii si pescarusii albastri.

Trasaturi distincte

Trasatura cea mai distincta a papgalului este ciocul. Acesta consta dinr-o mandibula superioara puternic curbata in jos peste o mandibula inferioara mai mica, curbata in sus. Deasupra mandibulei superioare este ceroma, o portiune fara pene in care se deschid narile.

Ciocul papagalului are mobilitate si forta foarte mare, datorita structurii sale unice. Mandibula sa superioara este atasata de craniu printr-o articulatie speciala, atat de flexibila incat pasarea poate sa-si deschida mandibulele foarte larg. Papagalul isi poate folosi ciocul in multe scopuri, de la actiunile delicate de curatire a penelor sau de hranire a puilor, pana la spargerea celor mai tari seminte si nuci.

Papagalii sunt cataratori agili, croindu-si drum printre cele mai mici ramuri ale coronamentului padurii pentru a profita de belsugul de fructe, flori si seminte, pe care multe alte vietati de marime similara nu le pot atinge. Ei isi folosesc ciocul si ca pe un al treilea picior in timp ce se catara, folosindu-l ca pe un carlig pentru a se fixa pe o creanga si apoi, cu miscari coordonate ale gatului musculos si ale picioarelor inainteaza de pe o crenga pe alta.

Multi papagali sunt printre pasarile cele mai viu colorate si mai spectaculoase, chiar si speciile cu un penaj mai mohorat, brun, cenusiu sau negru au o pata stralucitoare de pene rosii sau galbene. Papagalul curcubeu din Australia, Noua Guinee si Indonezia Si-a primit numele datorita coloritului uimitor al penajului albastru, portocaliu, galben si verde. Majoritetea papagalilor sunt, insa in principal verzi si, in ciuda stralucirii penelor lor, aceasta culoare le asigura un camuflaj excelent pe fondul frunzisului padurilor. Petele de pene viu colorate estompeaza conturul papagalului si in consecinta, il ajuta sa se ascunda de pradatori .

Papagalii petrec mult timp curatindu-si penele cu ciocul, pentru a le mentine intr-o forma cat mai buna. Penele capului se murdaresc de fructe coapte, nectar si alte tipuri de hrana, si de aceea papagalii si-au dezvoltat ritualuri prin care o pasare curata penele alteia, mai ales cele ale capului.

Grupuri de papagali

Exista trei grupuri distincte in familia papagalilor. Pasarile cacadu, intalnite in Australia, Noua Guinee si insulele din apropiere, se disting cu usurinta prin creasta lor proeminenta, pe care o etaleaza cand sunt alertati sau in timpul ritualului de imperechere.

Papagalii lory si lorykeet traiesc in habitatele pasarilor cacadu, si pe insulele din Oceanul Pacific. Sunt pasari de marimi mici pana la medii, viu colorate, care se hranesc in principal cu polenul si nectarul florilor.

Cu penajul sau albastru, gal- ben, portocaliu, rosu si verde, papagalul curcu- beu a primit un nume potrivit. Acesta este unul dintre cei mai raspanditi si mai spectaculosi pa-

gali lorry, cu 21 de specii in S-V Pacificului.

Papagalii pitici din Noua Guinee si Indonezia se catara pe triunghiurile copacilor in padurile dese, hranindu-se cu licheni si insecte mici. Asemenea ciocanitoarelor, aceste pasari micute au dezvoltat pene caudale intarite cu rolul de proptele, care le asigura un sprijin in plus.

Papagalii cu coada lata traiesc in Australia, Noua Zeelanda ,Noua Caledonie si Fiji. Acestia sunt papagali de marime medie cu

Papagalul cu

numele ciudat de cacaduul maioru-

lui Mitchell traieste in Australia si are pe piept penaj roz, similar cu al cacaduului incasilor din Australia.

coada lunga. Majoritatea mananca seminte, desi papagalul rapid se hraneste cu polen si papagalii luciosi cu fructe. Acest grup include rozele multicolore, papagalul ondulat din Australia, si papagalul cu mot rosu din Noua Zeelanda.

Micii papagali ai smochinelor din Australia si Noua Guinee consuma seminte de smochine si alte fructe, dar si larve de insecte.

Exista un grup mare de papagali intalniti in Africa, Asia si Australia. Forma lor variaza de la papagali robusti cu coada scurta la papagali parakeet zvelti cu coada lunga, si au marimi diferite, de la micile pasari ale iubirii, cu o lungime de 13 – 16 cm, pana la marele papagal eclectus, cu o lungime de 35 cm. Acest grup contine si papagali parakeet, inclusiv pe cel mai raspandit papagal salbatic, papagalul cu gat inelat ( sau cu inel trandafiriu ) din Africa si Asia. In Noua Zeelanda traiesc trei papagali ciudati, deveniti cunoscuti sub numele dat de maori ( bastinasii din Noua Zeelanda ). Acestia sunt kea, kaka si kakapo.

Kea are penajul verde-bronz, cu rosu-portocaliu la tartita si sub pene. Papagalii kea, intalniti doar in muntii centali ai Insulei de Sud a Noii Zeelande, sunt pasari montane, care traiesc in habitate de 600-2000 m inaltime. Papagalii kea consuma o gama larga de alimente, inclusiv, unic la papagali, , oi moarte.

Kaka este similar la infatisare cu kea, dar are pete mai stralucitoare de pene portocalii, galbene si rosii. Papagalii kaka se intalnesc in paduri, unde se hranesc cu fructe si insecte.

Cealalta ciudatenie din Noua Zeelanda, kakapo, este papagalul cel mai greu din lume, masculii adesea cantarind pana la 3 kg. Pasare nocturna si terestra, este singurul papagal care nu zboara deloc. Acest papagal rar se hraneste cu ierburi, ferigi si bulbi, si urca si in copaci pentru a ajunge la nectarul florilor.

Papagalul african jaco este clasificat alaturi de doi papagali cu penaj sumbru, care se intalnesc numai in Madagascar- papagalul vasa, de culoare neagra- cafenie cu cenusiu pe sub coada, si papagalul negru, care are penajul complet negru cafeniu.

Ultimul grup cuprinde toti papagalii din America tropicala, inclusiv papagalii ara. Aceste pasari au pete de piele golasa pe fata, decorate cu modele formate din pene minuscule, viu colorate, au ciocul mare, puternic curbat si coada lunga. In ciuda marimii lor, papagalii ara, au aripile lungi si ascutite, sunt zburatori rapizi. Conurele au aspectul unor mici papagali ara .

Acest grup contine si speciile mici, numite papagali mici si amazoane. Amazoanele sunt papagali robusti cu penajul verde aprins despartit de pene stralucitoare galbene, portocalii, rosii, purpurii sau albastre. Cu aripile lor late si rotunjite sunt capabile doar de zboruri scurte, in schimb sunt cataratoare excelente.

In estul Gabonului peste 5000 de papagali jaco africani se aduna in locurile nocturne de odihna

Habitatul

Majoritatea papagalilor traiesc in paduri tropicale si subtropicale dese, dar exista specii, precum kea din Noua Zeelanda si cacaduul gang-gang din Australia, care supravietuiesc in zona zapezilor montane. Altele, precum papagalul ondulat din Australia si pasarea iubirii a lui Fischer din Africa, traiesc in habitate deschise, desi rar se indeparteaza de copaci. Cateva specii, inclusiv papagalii cu coada lata din Australia, au parasit complet adapostul oferit de copaci. Papagalul nocturn, pana nu demult considerat disparut, traieste pe pajisti desertice, iar ruda sa apropiata, papagalul terestru, traieste pe coasta printre dune de nisip si prin baragane. Este o pasare de noapte, ca si papagalul nocturn. Papagalul de stanca traieste pe ostroave stancoase si dune costale de nisip pana la o distanta de 20 km de tarm.

Hrana si modul de hranire

Majoritatea papagalilor isi gasesc hrana in varful copacilor, dar unele specii, inclusiv diferiti papagali parakeet, papagalul ondulat , pasarile iubirii papagalii mici, papagalul terestru, papagalul nocturn , kea si kakapo, se hranesc la sol, sau aproape de sol. Multe pasari cacadu se hranesc in copaci si la sol, unde scormonesc dupa radacini, bulbi si larve de insecte.

Majoritatea papagalilor se hranesc cu seminte si fructe, marimea si forma ciocurilor fiind legata de natura semintelor pe care le pot consuma. Speciile mici mananca seminte mici de flori si ierburi, iar cele mari, papagalii ara, cu ciocurile imense si puternice, pot sparge cele mai tari nuci din lume, ca nuca braziliana. Un papagal ara sau nu cacadu poate taia cu ciocul un gard de sarma.

Unii papagali , indeosebi papagalii lory si lorykeet din Australia, sunt specializati pentru consumul de nectar si polen.

Viata sociala

Desi exista cateva specii, precum papagalul terestru australian, care duc o viata solitara, aproape toti papagalii sunt pasari extrem de gregare (sociabile), care de obicei traiesc in perechi, grupuri familiale, sau stoluri mai mari.

Majoritatea papagalilor sunt monogami (au un singur partener), si partenerii adesea formeaza perechi pe viata, petrecandu-si timpul impreuna. Cuplurile reantaresc legatura dintre ei hranindu-se reciproc si curatindu-si unii altora penele, iar in timpul ritualurilor de curtare masculii in general se etaleaza in fata partenerelor dorite, prin variate posturi si miscari. Prin aceste miscari papagalul mascul isi pune in valoare petele viu colorate ale penajului.

Exceptie de la monogamie o fac kea si Kakapo, ambii poligami (se imperecheaza cu mai mult de un singur partener). Masculii kea adesea sa imperecheaza cu mai multe femele, ajutandu-le pe fiecare sa-si creasca puii.

Inmultirea

Majoritatea papagalilor cuibaresc in scorburile copacilor, uneori la inaltimi de pana la 50m. Unii papagali isi sapa singuri o gaura, dar altii le preiau sau le fura, pe cele care inainte au apartinut altor pasari, precum ciocanitoarele.

De obicei papagalii captusesc scorbura cu un strat de rumegus, dar papagalii atarnatori din Asia si pasarile iubirii din Africa isi construiesc un cuib adevarat in scorbura, folosind frunze, ierburi si fasii de scoarta. Acestea sunt adunate de femela si transportate printre penele de la tartita. Unii papagali precum papagalul auriu din Australia, cuibaresc in musuroaie de termite, profitand de caldura si de adapostul pe care le ofera ele. Unii papagali cuibaresc in vizuini, si cativa cuibaresc la sol.

Papagalul calugar din America de Sud construieste cuiburi comunale imense din cerngute in varful copacilor. Fiecare pereche din colonie isi are propriul cuib. Intregul cuib poate cantari pana la 200 kg, si au fost cazuri in care copacii s-au rupt sub gerutatea lor.

Aproape la toti papagalii femela este singura care cloceste ouale- pe o durata de 17-35 de zile, timp in care masculul ii asigura hrana. Dupa ecloziune puii sunt orbi, aproape lipsiti de pene si neajutorati. La speciile mici precum papagalul ondulat, puii parasesc cuibul la 3-4 saptamani de la ecloziune, dar la papagalii ara mari, acestia raman in cuib 3 luni si jumatate. Puii de ara devin maturi din punct de vedere sexual si pregatiti de imperechere la varsta de 2-4 ani.

download