Ramele

Cele mai grozave sapatoare de galerii:ramele

Toti cunoastem ramele.Ni se par respingatoare si nu ne-am atinge de ele pentru nimic in lume.Numai pescarii le cauta ca nada la undite si adesea copiii pot castiga ceva parale cu furnizarea lor celor care stau linistiti pe marginea baltii sau a raului cu mers incet,sperand intr-o bogata recolta de pesti.

Prin numirea de rame,intelegem de obicei specii de oligochete care sapa galerii in pamantul tuturor continentelor.Restul oligochetelor sunt viermi ce traiesc mai ales in ape dulci.O singura specie a acestei ultime familii traieste in nisipul plajelor scaldate de ape marine.In apele dulci ele constituie o hrana valoroasa a multor animale,printre care si a pestilor.

La noi in tara a trait pana in 1976 cel mai stralucit cunoscator al sistematicii oligochetelor,profesorul Victor Pop de la universitatea din Cluj-Napoca,care pe baza unor noi criterii de structura anatomica a musculaturii si a dispozitiei ei,a creat cea mai moderna clasificare a acestor viermi,care este azi admisa in toata lumea. Profesorul Victor Pop,a fost insa si un extraordinar observator al vietii ramelor,a acestor animale ascunse,si era pe cale sa termine o monografie a Lumbricidelor,opera care a fost finisata de colaboratorul sau cel mai apropiat,fiul sau,Victor V.Pop.

Ramele au un rol insemnat in structura solului.Galeriile care le sapa in pamant permit aerisirea acestuia si respiratia radacinilor,a microfaunei alcatuite din alti viermi si insecte,a reactiilor de oxidare a microorganismelor din sol,iar prin carbonatul de calciu pe care il elimina prin fecale,la asigurarea structurii micrigranulare a solului si la neutralizarea variatiilor de pH.

Darwin sublinieaza in 1881rolul ramelor in structura solului si intr-o lucrare intitulata "Rolul ramelor in formarea pamantului animal",dezvolta acest subiect aratand ca pamantul care se elimina prin anusul ramelor ,este un nou pamant de cea mai buna calitate.De atunci,multi alti autori au studiat inmixtiunea ramelor din sol.

In general ramele nu le prea vedem,caci fug de lumina si ies la suprafata mai ales noaptea pe roua,sau dupa ploi,atunci cand galeria lor este inundata de ape.Chiar taranul le intalneste numai dupa brazda plugului,unde sunt cautate de ciorile care urmeaza de aproape aratura.Prezenta lor in sol este determinata in primul rand de umezeala,astfel ca numaril lor poate varia de la an la an cu antitatea medie anuala de precipitatii

Ramele se gaseac aproape in toate solurile din regiunile temperate si tropicele.Lipsesc in regiunile nordice,unde frigul si inghetul solului le impiedica activitatea.Aceasta se desfasoara optim intre +7grade si 15 grade C.

Pentru a intelege viata lor si importanta pe care o au,trebuie sa le cunoastem putin alcatuirea corpului.Ramele au un corp cilindric,alcatuit din inele,al caror numar variaza dupa specii.Inspre partea jumatatii anterioare este o zona neteda neinelata,numita clitellum,care secreta un mucus special si joaca un rol insemnat in acuplare si fecundare.Fiecare inel isi are o serie de organe proprii:Nefridia,ganglionii nervosi ventrali,portiunea din vasele de sange dorsala si ventrala,iar in primele 3-7 inele vase dorso-ventrale,cu rol de pompa cardiaca.In lungul tuturor inelelor strabate tubul digestiv,care incepe cu o gura si se continua cu un faringe,esofag,pipota,intestin si anus,fara diferentieri prea evidente intre aceste regiuni.In lungul intestinului exista o indoitura longitudinala,numita tiflosolis,care ii mareste suprafata de absorbtie si in cutele careia se gasesc glande digestive.

Un vas de sange dorsal,prin care sangele circula spre inainte si unul ventral,unite intre ele prin vase dorso-ventrale,strabat de asemenea toate inelele corpului.Sangele lor contine hemoglobina,un pigment cu mare afinitate fata de oxigen si prezenta lui denota de la inceput ca ramele traiesc in medii in care tensiunea oxigenului poate fi scazuta.In inelele 3-4 se gaseste o aglomerare de tesut nervos care alcatuieste ganglionul celebral,care se leaga prin 2 conective periesofagiene,de ganglionii lantului ventral,ce dau in fiecare inel nervi segmentari(senzitivi si motori).Din ganglionul central pornesc nervi spre prostomium,portiunea mobila de deasupra gurii,care este ganglionul principal de explorare a mediului la rame.In unele inele de la mijlocul corpului se gasesc organele exuale,alcatuite din ovare si testicule.In timpul fecundarii,2 indivizi se alatura si prin clitellum isi schimba intre ei spermatozoizii.Ovului fecundat iese in dreptul clitellum-ului,care prin secretia sa ii formeaza un invelis mucos care este apoi saltat de pe un inel pe altul pana la capatul anterior al corpului,unde apare coconul,din care apoi se dezvolta un embrion,apoi un pui,care de obicei are in mic toate numerele de inele caracteristice speciei.Ramele actioneaza asupra solului in 2 modalitatii:1-ele atrag in gaurile lor frunze verzi sau partial putrezite de la suprafata,lucru ce are lor mai ales noaptea,cand partea anterioara a corpului,iese la aer si cu ajutorul prostomium-ului exploreaza terenul din jur,prinzand cu gura si antrenand in galerie diferite frunze,pe care apoi la ascund in anumite regiuni,alcatuind un fel de depozite in care frunzele putrezesc pentru ca apoi sa fie inghitite.Acest fenomen a putut fi urmarit si chiar filmat pe Lumbricus agricola, din gradinile germane,care are o lungime de 40cm si care strange de pe o raza de circa 30cm in jur resturi de hartie de pene,de frunze,devenind astfel un adevarat curatitor nocturn al ierburilor in ordinea de preferinta a frunzelor pe care le inmagazineaza se constata o anumita selectivitate:cu cat acestea contin mai mult tain.cu atat sunt mai putin cautata. bq253h7194xqqc

Cantitatea de frunze introduse in sol se evalueaza la 17-20 tone pe hectar si an.Experiente facute pe Lumbricus terrestris arata ca un individ consuma in medie 80mg frunze uscate pe gram tesut proaspat si pe zi,ceea ce revine annual la circa 2000kg pe hectar.Ramele sunt prin careasta hrana animale spaprofage,adica utilizeaza o categorie de substante organice in descompunere,care numai pot fi utilizate de om sub nici o forma.Prin aceasta degradare,substanta putreda intra in circuitul energetic al naturii.Alaturi de bacterii,de ciuperci si de alte cateva forme epigee,ramele joaca un rol important economic in bugetul materiei organice vii si moarte.O masuratoare facuta pe aceeasi specie arata ca din 244g de materie organica pe metru patrat cat exista intr-un sol de pajiste,112g este utilizata pentru nevoile metabolismului general, 56 ptr. Energetice musculara si 42g ptr. Oxidarile sarurilor amoniacale in azotati,astfel ca peste 86% din substanta organica a ecosstemului din sol este prelucrata de rame in ciclul lor vital;2-ramele inghit pamant sapand astfel galerii,din pamant extragand substante organice pe care le deradeaza cu ajutorul enzimelor absorbind ceea ce le este util si eliminand tot in continutul intestinal,resturile catabolismului in special azotat,astfel ca excrementele lor contin foarte multa cantitate de saruri amoniacale si carbonat de calciu.Aceste excremente sunt fixate pe peretii galeriilor cu ajutorul unui mucus secretat de tegument.O parte din excremente pot fi scoase si la exterior.

Dupa evaluarile lui Darwin,la 1hectar de pjiste pot exista cca.133.000 de rame,care prelucreaza prin tubul lor digestiv peste 10.000 kg de pamnt annual,imbogatindu-l pe acesta cu prodisi azotati.In consumarea pamantului cu substante organice,ramele sapa cu atat mai multe galerii cu cat solul este mai sarac in astfel de substante.Prin aceste galerii,contactul solului cu aerul creste cu cca. 3 metri cubi la fiecare m patrat suprafata.Intr-o pajiste putandu-se gasi pana la 1.400 de galerii pe mp.Adancimea acestora depinde de specie:la Lumbricus terrestris si ajunge pana la 102cm;la Octolasium cyaneum la 56cm;la Allolobophora nocturna la 33cm.Dar intr-un acelasi sol se pot gasi impreuna mai multe specii de rame,astfel ca nr. si adancimea galeriilor poate varia de la un loc la altul.Ca urmare a prezentei oxigenului in adancul solului o multime de subst. Organice sunt mineralizate de reactii oxidative produse de bacterii,ciuperci,protozoare sau mici insecte terricole.In sol si prin galerii,in adancul acestuia se pot deci acumula cantitati destul de mari de elemente minerale la 1 hectar,tipm de 1 an,se pot antrena sprea adancuri peste 60kg Na,30 kg fosfor,5 kg K,70kg Ca.

Pe de alta parte,excrementele ramelor depuse pe peretii galeriilor constituie un ingrasamant de cea mai buna calitate prin prezenta in ele a sarurilor de azot.Cantitatea acestor excremente nu este negligabila.O parte a excrementelor se scot de rame la exterior si le gasim depozitate in jurul deschiderii galeriei.Se evalueaza la cca.10tone/ha intr-un sol de padure si 80 tonr/ha pe o pajiste de golf.Dar in pajistile tropicale si fanete cantitatea de excremente adusa la suprafata poate ajunge pana la 210t/ha,Se evalueaza ca in medie ramele prelucreaza pana la 10% din cantitatea de sol in care traiest.Iar in excremente,cca. 70% ramane in galerii si 30% se scot la exterior.

In toate aceste fenomene de sol,ramele joaca mai ales un rol pozitiv.In Australia si in Noua Zeelanda nu au existat ramele noastre.Ele au fost introduse prin importul lor din alte parti ale lumii si rezultatul a lost o imbunatatire a structurii si umiditatii solului si prin acesta a productivitatii acestuia,caci ramele aduceau un proces de ingrasare naturala a solului.Si in vremurile noastre,in pamanturile nou-destelenite din Rusia sai in holderul olandez se duc intentionat rame ptr.ameloiorarea solului.

Prin galeriile rimelor apa de precipitatii patrunde in adincul solului,imbibindu-l pe acesta si asigurind radacinilor plantelor lichidul necesar absortiei mineralelor.

Galeriileverticale ajung pina la peste 1m adincime.Ca urmare a activitatii metabolice,musculare si digestive,se consuma oxigen si se elimina CO2. Acesta din urma este mai greu ca aerul si se acumuleaza in portiunea de jos a galeriei,putind ajunge la concentratii mari. Daca acestea depasesc25% atunci pot periclita viata animalului. Dar de obicei acest lucru nu se intimpla,caci rimele dispun de un mecanism cu totul special care anihileaza prezenta CO2 din mediul lor respirator. Ele au o glanda calcifera,in portiunea anterioara a corpului,in care se depoziteaza carbonat de calciu sub forma cristalina. Respiratia rimelor este tegumentara,nu au organe speciale de respiratie.Oxigenul patrunde prin pielea umeda in singe iar CO2tisular este varsat tot in singe sub forma de bicarbonat de calciu solubil,care este dus la glanda calcifera,unde se transforma in carbonat de calciu insolubil.Iar de aici este apoi eliminat sub forma de granule cristaline in interiorul intestinului si cu excrementele e dus la exterior.De aceste granule cristaline se leaga o serie de substante mucoase,apa,si ele mentin o stuctura microgranulara a solului,care permite infiltrarea de aer,de apa.Glanda calcifera este deci un organ anexa al respiratiei intr-un mediu puternic poluat cu CO2. Fixind acest gaz ea face posibila chemarea aerului de la exterior prin faptul ca oxigenul este consumat si se creaza un fel de depresiune.

Acest proces de respiratie este specific rimelor si denota un inalt grad de adaptare la conditii cu totul speciale.Nici nu alt organism nu a realizat o astfel de performanta fiziologica si biochimica.

Din toate acestea putem intelege ca rimele contribuie mult la imbogatirea solului in elemente biotice,in aerisirea lui,in favorizarea proceselor de humificare prin substantele organice pe care le depun in sol.Rimele nu actioneza direct asupra culrurilor si nu stimuleaza direct cresterea plantelor,asa cum o fac ingrasamintelechimice,in schimb ele mentin o ingrasare mai lenta dar permanenta a solului,mentin structura acestuia si aerisirea lui.Prin aceasta ele asigura o productie constanta,pe care putem conta an de an si pastreza nealterata stuctura solului.Pentru asta ar trebui protejate si chiar introduse in toate solurile de culturi.Dar omul modern a vrut sa-si asigure un maxim de productie si a introdus metodele tehnice arind pamintul la 30-40 cm(distrugind ecosistemele rimelor),in plus adauga ingrasaminte chimice si pesticide,care omoara fauna din sol,distrugind incetul cu incetulstructura microgranulata a acestuia.Citiva ani sau zeci de ani se obtin culturi intensive si productii record,dar apoi produsele devin toxice prin acumularea de chimicale,solul se degradeaza si productia se compromite.Cunoscind toate acestea ar fi bine sa ne gindim la constanta de productie pe care ne-o poate asigura rimele si sa gasim o combinare a metodelor intensive,cu cele traditionale si de produtie constanta.

Iarna rimele se infunda cit mai adinc in pamint sapindu-si niste loji, incare se rasucesc si asteapta incalzirea pamintului deprimavara(cind temperatura pamintului ajunge la+9 gradeC ele isi pot reincepe activitatea).Dar tot in astfel de nise-loji se retrag si intimpul unor veri foarte calde si uscate,cind isi acopera deschiderea galeriei cu o frunza sau o piatra,pentru a nu pierde din umiditate si astfel ramin inactive asteptind o ploaie.Experientele arata ca o rima activa contine pina la 80% apa din greutatea sa.In perioadele uscate ele pot ramine numai cu 27% apa in corp,fara sa moara.Este suficienta o ploaie pentru a se hidrata din nou si a deveni active.Si aceasta posibilitate de uscare este operformanta rara in lumea animala.

Dusmanii rimelor sint destui de multi,incepind cu cirtita care le cauta mereu in tot timpul anului;cind ies la suprafata noaptea sint mincate de arici,de soarecii de cimp,de broaste,salamandre,tritoni,de tot felul de pasari(mai ales nocturne);chiar scolopendra si unele coleoptere le pot consuma prin ruperea lor in bucati.In cuiburile de cirtita se gasesc adesea depozite de rime vii;mamiferul lerupe inelele3-4unde se gasesc ganglionii cerebroizi,rima nu moare si ramine nemiscatasi proaspata pina la nevoie.Dar ramele pot sa se ascunda mai in adanc atunci cand au timp sa auda miscarile de sapare pe care le face cartita,care sunt receptionate probabil tot cu ajutorul prostomium-ului,organul specializat de tact si de vibratii si in acest caz isi sapa galerii mai adanci sau ies chiar la suprafata,unde pot avea sansa sa scape.

Cea mai giganta rama cunoscuta azi este Megascolex enormis,care poate ajunge pana la 3 m lungime si 750g greutate.Ea traieste in Australia.

Ramele au multi paraziti dintre protozoare,sporozoare si mai ales nematode mici,dar nu li se cunoaste nici o boala bacteriana,ceea ce denota ca dispun de mecanisme foarte eficace de aparare microbiana,de mecanisme imuno-biologice.Dar nu se cunoaste nimic despre acestea,cu toate ca ar fi de mare importanta pentru noi sa le intelegem si eventual sa le aplicam in medicima.

S-a vorbit mult despre diapauza ramelor,adica de acea stare de oprire a activitatii,care nu e provocata de cauze externe,ca frigul sau uscatiunea,ci de cauze interne,probabil endocrine.In aceste cazuri de suprimare a activitatii,animalul nu pierde apa,ci doar se reduc organele sexuale.Experientele arata insa ca si dupa extirparea ganglionilor cerebroizi se provoaca o stare asemanatoare cu diapauza.Nu stim insa aproape nimic despre semnificatia biologica a acestei stari,asemanatoare cu acea a insectelor,unde insa ea este determinata de transformarile metamorfozice pe care le sufera larvele.

Oligochetele din neamul ramelor nu sunt dispuse uniform in soluri,ele manifesta preferinte dupa valoarea pH-ului,dupa cantitatea de subst. Organica,evalutata in carbon si dupa raportul dintre carbon si azot,din sol.Inclinarea pantei joaca si ea un rol in distributia lor,preferand terenurile plane.Dar in 2 pajisti apropiate,dar separate de un rau,cu panta rapida sau de un sir de dealuri sau paduri,care constituie obstacole de netrecut pentru ele,fauna de rame poate fi foarte diferita.Din acest motiv este bine ca pe terenurile de pajisti sa se transporte in mod voluntar ramele de pe un teren pe altul,astfel ca peste tot sa existe o cat mai mare varietate de specii si forme.

La Catedrala de Fiziologie animala din Cluj s-a studiat permeabilitatea tegumentului de Lumbricus terrestris cu ajutorul subst. Radioactive si printre altele s-a constatat ca intrarea de 45Ca este foarte rapida,dar daca animalul este lasat sa ingere pamant si eliminarea Ca-ului din glanda calcifera este grabita.S-a dovedit apoi careactiile de respiratie se petrec cu ajutorul fixarii CO2.

Ramele nu sunt numai animale curioase,ci in primul rand animale foarte utile agriculturii,asupra carora mai trebuie sa se faca multe studii pentru a se cunoaste biologia lor si a o pune de acord cu problemele culturilor.

Biliografie:-titlu:Am intalnit animale cu obiceiuri curioase

-autor:Eugen A. Pora

-editura:DACIA-Cluj-Napoca

download