Maduva Spinarii

MADUVA SPINÃRII

(MEDULLA SPINALIS)

Maduva spinarii si-a pastrat organizarea metamerica fiind alcatuita din mai multe segmente suprapuse, fiecare dintre ele inervand schematic un teritoriu cutanat (dermatomer), muscular (miomer) si visceral. Macroscopic metameria este indicata de locul de origine in succesiune regulata, al perechilor de nervi spinali. Toate neuromerele functioneaza ca un tot sub actiunea coordonatoare si controlul centrilor superiori.

Asezare si raporturi. Adapostita in canalul vertebral, maduva spinarii are ca limita superioara un plan orizontal care trece pe marginea superioara a arcului posterior al atlasului, iar ca limita inferioara un plan orizontal care trece prin discul separator dintre prima si a doua vertebra lombara. Lungimea ei este in medie de 43 cm la femeie si 45 cm la barbat. Maduva nu ocupa in intregime lungimea si largimea canalului vertebral. In largime maduva este separata de peretii ososi ai canalului printr-un spatiu perimedular, impartit prin prezenta membranelor medulare de invelis, meningele, intr-un spatiu epidural (cavum epidurale) cuprins intre peretele osos si dura mater, un spatiu subdura; virtual situat intre dura mater si arahnoida si un spatiu subcrahnoidian (cavum subarachnoideale) cuprins intre arahnoida si pia mater in care se gaseste lichidul cerebrospinal (liquor cerebrospinalis). In lungime, din cauza ca maduva se termina la nivelul L2, nu exista o corespondenta intre segmentele medulare si cele ale coloanei vertebrale: maduva cervicala (pars cervicalis) se intinde pana la vertebra C6, maduva toracica (pars thoracica) pana la T9, maduva lombara (pars lumbalipana la vertebra T11, iar maduva sacro-coccigiana pana la L2. Ca o consecinta, radacinile nervilor spinali care se indreapta spre orificiile intervertebrale pentru a parasi canalul vertebral iau o directie cu atat mai oblica caudal cu cit distanta dintre neuromerul de origine si orificiul intervertebral de acelasi numar, este mai mare. Astfel, in regiunea cervicala inferioara diferenta este de doua vertebre, in regiunea toracica superioara de trei vertebre, in regiunea toracica inferioara de patru vertebre, in regiunea lombara inferioara de cinci vertebre, iar in regiunea coccigiana de 11 vertebre. Asa se explica de ce incepand din regiunea toracica inferioara radacinile devin din ce in ce mai lungi, distanta intre originile lor foarte mica si de ce sint nevoite sa se apropie una de alta de asa maniera incit ajung sa acopere si sa ascunda conul medular si filum terminale, luand dispozitia numita in "coada de cal".

Configuratia externa. Maduva are infatisarea unui cilindru plin, usor turtit in sens anteroposterior. In dreptul regiunilor cervicala intre C3-4-D1-2 si lombara intre D10-L1, maduva prezinta doua regiuni mai voluminoase, intumescenta cervicala (intumescentia cervicalis) si infumescenta lombara (intumescentia lumbalis), ce corespund radacinilor membrelor si plexurilor brahial si lombar. Intumescenta lombara se termina cu conul medular (conus medullaris) continuat cu filum terminale, segment rudimentar al maduvei. Filum terminale prezinta un segment superior inconjurat de cele trei membrane meningeale, avand pe fata laterala cateva fascicule de fibre nervoase, care probabil reprezinta radacinile nervilor coccigieni 2 si 3 si un segment inferior fuzionat cu dura mater ce se intinde pana pe fata dorsala a primei vertebre coccigiene. Canalul centrnl (canalis centralis) medular se continua in filum terminale pe o distanta de 5-6 mm, apoi se dilata formand ventriculul terminal (ventriculus terminalis). 15749iod55ddh7g

Fata anterioaraa maduvei prezinta pe linia mediana un sant larg si adanc, fisura mediana (fissura mediana), in profunzimea caruia se vede comisura alba (commissura alba). In aceasta fisura, intr-o pasla de tesut conjunctiv pial (linea splendens), se gasesc arterele perforante, ramuri ale arterei spinale anterioare. De o parte si de alta a fisurii se gasesc cordoanele anterioare medulare drept si stang (funiculus anterior), ce se intind lateral pana la santul lateral ventral, locul de emergenta a radacinilor anterioare ale nervilor spinali.

Fata posterioara prezinta pe linia mediana un sant putin adanc, santul median posterior (sulcus medianus sive posterior) si lateral de acesta, de fiecare parte, cate un cordon posterior (funiculus posterior) ce se intinde pana la santul lateral posterior (sulcus lateralis posterior), locul de intrare a radacinilor posterioare ale nervilor spinali. In regiunea cervicala a maduvei, fiecare funicul posterior este divizat prin prezenta unui sant intermediar (sulcus intermedius posterior) in doua fascicule. Intre santul lateral anterior si cel lateral posterior se gaseste cordonul lateral (funitulus lateralis).

Configuratia interna. La interior maduva spinarii este alcatuita din substanta alba (substantia alba), periferica, ce inconjoara substanta cenusie (substantia grisea), centrala.

download

posturi radio