Lucrare Practica Pentru Examenul De Atestare Profesionala - Sfecla De Zahar

GRUP SCOLAR

SF. HARALAMBIE

LUCRARE PRACTICA PENTRU

EXAMENUL DE ATESTARE PROFESIONALA

SPECIALIZAREA : TEHNICIAN IN AGRICULTURA

PROFESOR INDRUMATOR :

PETRICA CONSTANTA

RADOI FLORICA

AN SCOLAR

2003\2004

GRUP SCOLAR

SF.HARALAMBIE 48769fgs55lyi8h

TEMA LUCRARII:

COMBATEREA

BOLILOR SI DAUNATORILOR LA

SFECLA DE ZAHAR

NICOLAE MARIUS

CLASA XII a P

2003/2004

PLANUL TEMEI

I Argument

II Importanta culturii

III Tehnologia de cultura la sfecla de zahar

III.1Lucrarile solului gy769f8455lyyi

III.1.1Importanta lucrarilor solului asupra combateri bolilor si daunatorilor

III.2 Fertilizarea

III.2.1 Fertilizarea integrala cu N si bolile la sfecla de zahar

III.3 Rotatia si asolamentul

III.3.1 Plante care au boli si daunatori comuni

III.4 Samanta si semanatu

III.5 Lucrari de ingrijire

III.5.1Boli si daunatori prezenti in cultura de sfecla de zahar

III.5.2 Substante fitofarmaceutice folosite la combaterea bolilor si daunatorilor

III.5.3Masini,unelte,utilje folosite in combaterea bolilor si daunatorilor la sfecla de zahar

III.6 Recoltarea si productii

IV Concluzii

V Bibliografie

I Argument

Sfecla de zahar este planta care asigura in exclusivitate materia prima de buna calitate si mare randament pentru industria zaharului din tara noastra si din intreaga Europa

Pentru agricultura Sfecla de zahar , necesita lucrari speciale de pregatire a terenului, intretinerea culturilor si avand un aparat radicular profund , este necesara la intocmirea asolamentelor agricole .

-Prin aratura adanca de toamna ce se face pentru cultura sfeclei de zahar ,cat si prin radacinile adanci ale acesteia se mareste adancimea stratului arabil mobilizandu-se noi materii nutritive folositoare plantelor ce urmeaza dupa sfecla .

-Efectul ingrasamintelor ce se folosesc regulat si in cantitati mari in cultura sfeclei, se resimte si in ani urmatori asupra culturilor din asolament .

-Sfecla de zahar introdusa in asolament avand o perioada de vegetatie lunga, da posibilitatea gospodariilor agricole sa-si repartizeze mai bine si in mod economic fortele de munca cerute de planul de cultura .

-De la cultura sfeclei de zahar ca si de la prelucrarea acesteia in fabrica, rezulta produsele secundare : frunzele cu cotletele, borhotul si melasa , nutreturi foarte pretioase pentru animale .

-Sfecla de zahar se poate cultiva special si pentru animale, folosindu-se cu succes in hrana acestora .

-De la prelucrara sfeclei in fabrici se mai obtine ca produs secundar spuma de var, ce poate fi folosita ca amendament calcaros pentru terenurile grele argiloase, acide si chiar ca ingrasamant.

Industrie

Prin cultivarea sfeclei de zahar se asigura materia prima necesara industriei

zaharului.

Zaharul si melasa, ca materii prime se folosesc in diferite ramuri ale industriei

alimentare ca: patiserie si bauturi alcoolice.

Pentru hrana animalelor

Scopul principal pentru care se cultiva sfecla este acela al fabricarii zaharului.

Sfecla fiarta poate servi la fabricarea de siropuri si marmelade, iar prin uscare si

macinare se poate folosi la prepararea de prajituri sau turta dulce.

Dintre toate plantele de cultura sfecla de zahar da cel mai mare numar de calorii la

unitatea de suprafata.

Pentru economia tarii

Din cultura sfeclei de zahar se pot realiza importante venituri de catre stat prin

exportul de zahar, de borhot uscat si de melasa.

De asemenea industria zaharului ofera multe materii prime ce se folosesc in

prelucrarea sfeclei de zahar.

Dat fiind motivul ca sfecla lasa terenul curat de buruieni, este o buna planta premergatoare pentru toate plantele de cultura. Pezinta inconvenientul ca necesita forta de munca ,,iar in agricultura romaneasca nu se gaseste forta de munca sau este insuficienta"

Asadar tehnologia de cultura la sfecla de zahar trebuie cunoscuta de catre tinerii absolventi care vor lucra in agricultura romaneasca deoarece sfecla de zahar esaloneaza o anumita forta de munca sezoniera sau permanenta.

II. IMPORTANTA CULTURII

Sfecla de zahar poate fi utilizata si in industria spirtului, unde din 100kg radacini cu 17% zahar se pot obtine 10-11 litri alcool absolut.

Frunzele si cotletele care reprezinta 40-45% din recolta totala a sfeclei de zahar, se utilizeaza ca furaj verde, murat sau uscat, in alimentatia taurinelor avand o valoare furajera apropiata de cea a porumbului pentru masa verde.

Importanta deosebita au si rezidurile industriale: melasa, taiteii si namolul de la filtrele presei care rezulta in urma extragerii zaharului din sfecla. Aceste reziduri sunt folosite cu succes in hrana animalelor puse la ingrasat.

Melasa ce rezulta sub forma unui lichid vascos de culoare brun, reprezentand 4-5% din greutatea radacinilor sfeclei prelucrate si avand un continut de 50% zahar, 20% substante organice nezaharate, 10% saruri minerale si 20% apa, are largi utilizari in primul rtand pentru extragerea in continuare a zaharului, sau pentru fabricarea alcoolului etilic, a butanolului, a acetonei, a drojdiei alimentare, acidului citric sau in producerea industrtiala a furajelor concentrate.

Taiteii proaspeti, murati sau uscati, constituie un continut de 92,5% CO3Ca si 2,15% Mg (OH) din substanta uscata este un valoros amendament pentru solurile acide folosit in agricultura.

Sfecla de zahar este o cultura ce contribuie la marirea gradului de intensivitate economica a unitatilor cultivatoare.

III.1 LUCRARILE SOLULUI

Sfecla de zahar, formand majoritatea, productiei principale in sol, pentru realizarea careia necesita mari cantitati de apa si hrana, are nevoie de un sol bine maruntit si nivelat la suprafata, afanat pe strat cat mai adanc, in scopul de a favoriza tuberizarea si cresterea normala a radacinii.

Pe solurile superficiale afanate cu textura mai argiloasa apare frecvent tendinta ramificari radacineii sfeclei cea ce are efect negativ atat asupra produtiei, cat si a valori ei tehnologice .

In tara nostra utilitatea executariaraturi imediat dupa recoltare culturii premergatoare la adancimea de 20-30cm, in functie de starea umiditati solului.

Dupa premergatoarele tarzii (porumb , floarea soarelui) aratura va fi precedata de o discuire energica facuta perpendicular pe directia randurilor, pentru a marunti cat mai bine resturile culturii de baza .Aratura in acest caz va fi executata la adancimea de 25-30cm , in agregat cu grapa stelata. Executarea araturi de baza la peste 30cm adancime este cea mai buna metoda de arat .Araturile de baza efectuate la 25-30cm adancime vara sau toamna vor fi nivelate prin grapare. Lucrarile solului de primavara trebuie sa asigure maruntirea si afanarea cat mai uniforma a stratului germinativ de sol pe adancimea de 4-5 cm.

In functie de textura si tasarea solului pregatirea patului germinativ se executa astfel:

-Pe solurile aluviale si cernoziomuri se va folosi combinatorul format din grapa cu colti rigizi, grapa elicoidala si tavalugul inelar usor.

-Pe solurile mai argiloase si tasate, combinatorul va fi alcatuit din vibrocultor, grapa elicoidala si tavalug inelar. Prin folosirea acestor doua agregate se realizeaza o mobilizare uniforma a stratului germinativ si o maruntire foarte buna a solului (83-86% bulgari sub 2,5 cm). Aceasta permite o insamantare uniforma asigurand premisele rasariri mai timpurii si mai uniforme a sfeclei de zahar.

Lucrarea cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili mobilizeaza solul la 11-12 cm adancime, fapt ce impiedica insamantarea sfeclei la o adancime uniforma, determinand prin aceasta o rasarire si o germinatie esalonata a plantelor.

III.1.1 IMPORTANTA LUCRARILOR SOLULUI ASUPRA

COMBATERII BOLILOR SI DAUNATORILOR

Mijloacele de combatere a bolilor si daunatorilor sfeclei de zahar le putem imparti in cinci categorii si anume:

Mijloace agrofitotehnice – din care fac parte:

-Crearea de soiuri rezistente la atacul bolilor si al daunatorilor, folosindu-se practica de ameliorare.

Aplicare tuturor masurilor agrotehnice rationale concretizate in agrocomplexul Dakuceaev Kostacev-Wiliams. In primul rand, folosirea asolamentului cu ierburi perene si alternarea rationala a plantelor ne dau posibilitatea sa evitam inmultirea daunatorilor si agentilor patogeni din sol. Executarea la timp si in bune conditii a lucrarilor solului inlatura atacul daunatorilor si parazitilor si da plantelor posibilitatea sa creasca si sa se dezvolte repede.

Respectarea epocii optime de semanat, de asemenea, da posibilitatea semintelor sa incolteasca repede si la timp, plantele avand timp sa se dezvolte mai repede, sa se fortifice pana la momentul cand daunatorii si parazitii apar in numar mare.

Mijloace mecanice de combatere.

Prinderea si strangerea daunatorilor cu ajutorul capcanelor si santurilor, a curselor si

a diferitelor dispozitive.

Mijloace fizice – cuprind tratamentul termic al semintelor contra agentilor

patogeni care se transmit prin samanta.

Mijloace biologice de combatere – se bazeaza pe folosirea animalelor si

microorganismelor care distrug daunatorii. Astfel graurii, pitigoii, codobaturile, ciorile etc. distrug un numar foarte mare de daunatori ai sfeclei.

Mijloacele chimice de combatere

Constau in folosirea difertelor substante toxice pentru distrugerea daunatorilor si

parazitilor vegetali. Dupa efectul pe care il au asupra daunatorilor, insecticidele se impart in: insecticide de ingestie, de contact si de respiratie.

Preparatele folosite contra parazitilor vegetali poarta numele de fungicide. Acestea se prepara din substante minerale cat si organo-minerale sau organice. Atat insecticidele cat si fungicidele se folosesc sub forma de praf sau sub forma de solutii.

III.2 FERTILIZAREA

Sistemul radicular profund, foliajul bogat si perioada de vegetatie lunga, asigura sfeclei pentru zahar realizarea unei cantitati foarte mari de substanta organica, fiind in acelasi timp o planta foarte mare consumatoare de elemente nutritive din sol, in functie de conditiile pedoclimatice.

La sfecla de zahar se disting trei perioade nutritive privind necesarul elementelor nutritive accesibile plantei:

-La aparitia perechii a doua si a treia de frunze.

-La inceputul ingrosarii radacinii (10-30 iulie).

-In perioada tubelizarii si acumularii intense a zaharului (iulie-august).

Repartizand pe luni de vegetatie ale sfeclei, absortia cantitatilor de NPK se prezinta astfel:

-Azotul – are rol important mai ales in prima jumatate a perioadei de vegetatie a sfeclei contribuind la cresterea masei si suprafetei foliare.

-Fosforul – favorizeaza cresterea radacinilor, participa in procesele diviziunii celulare, la imbunatatirea calitatii tehnologice si a continutului de zahar, accelerand cresterea si maturizarea sfeclei. In anul al doilea, fosforul favorizeaza formarea si maturizarea mai uniforma a semintelor.

-Potasiul – favorizeaza sinteza, migrarea si acumularea hidratilor de carbon, intensitatea fotosintezei, absortia apei si a substantelor minerale din sol, neutralizarea acizilor organici, numarului ramificatiilor absorbante ale radacinilor laterale.

-Calciul – participa la formarea membranelor celulare si la neutralizarea unor acizi organici (de exemplu acidul oxalic).

Dintre microelemente retine atentia borul, care in cazul sfeclei are un rol catalizator in migrarea si acumularea zaharului si in imprimarea rezistentei la unele boli.

Aplicarea ingrasamintelor

Experientele executate in tara noastra si in strainatate atesta posibilitatea sporirii insemnate a productiei de radacini si zahar a sfeclei pe toate tipurile de sol prin fertilizare.

Gunoiul de grajd – prin mineralizarea sa treptata contribuie atat la imbunatatirea insusirilor biofizice si chimice ale solului cat si la satisfacerea continua cu elemente nutritive a sfeclei ceea ce asigura sporirea semnificativa a productiei de zahar la hectar.

Ingrasamintele chimice, asa cum demonstreaza rezultatele numeroaselor experiente executate in diferite localitati si conditii pedoclimatice din tara noastra pe o perioada lunga de ani, asigura la sfecla pentru zahar sporuri de productie cel putin egale cu cele obtinute prin fertilizarea cu gunoi de grajd.

Fertilizarea in conditii de irigare.

In conditii de irigare, sfecla de zahar valorifica mai mult decat eficient ingrasamintele administrate ceea ce se concretizeaza prin realizarea unor sporuri de productie superioare celor obtinute in conditiile culturii neirigate.

III 2.1 FERTILIZAREA INTEGRALA CU AZOT

SI BOLILE SFECLEI DE ZAHAR

Pentru stabilirea dozelor optime de ingrasaminte azotate trebuie ce trebuie aplicate sfeclei la unitatea de suprafata, in conditii naturale, pentru a obtine productii cat mai mari si de buna calitate s-au facut numeroase experiente in camp. Pe baza rezultatelor obtinute se recomanda pentru sfecla de zahar dozele de 64-96 kg/ha azot, iar in cazul cand se administreaza si balegarul de grajd se recomanda 32-64 kg/ha azot.

Productia de sfecla sporeste abia la doza de 48 kg azot la hectar, iar procentul de zahar scade cu 0,2 si 0,6% la dozele de 32 si 48 kg azot la hectar, scazminte in general mari comparativ cu sporul de productie. In ceea ce priveste efectul ingrasamintelor azotate asupra continutului de zahar, literatura de specialitate citeaza urmatoarele rezultate medii de la sapte campuri experimentale executate pe diferite tipuri de soluri:

Ingrasamant (azotat): kg/ha corespunde la kg/ha SO4(NH4)240200(%)80400(%)120600(%)Zaharul scade cu …0,030,200,44Melasa sporeste cu…0,130,220,42Cantitatea de zahar ce se pierde0,160,420,86

Procentul de zahar scade foarte putin la dozele de 40 si 80 kg de azot la hectar, cantitatea de melasa creste de la 0,13% la 0,42%, iar zaharul ce se pierde atinge 0,86%.

Privitor la efectul ingrasamintelor asupra calitatii tehnologice a sfeclei, intr-o experienta executata pe un sol lutos cu diferite doze de ingrasaminte azotate, s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Insusiri studiateNeingrasatDozele de ingrasamant azotat kg/ha100200300400Zahar % …19,2019,3519,4519,3519,30Coeficient de puritate %89,8090,3090,0090,2090,00Azot total %0,140,130,140,140,15

Datele ne arata ca la doze crescande de azot, procentul de zahar creste cu 0,25 la varianta cu 200 kg de azot la hectar, apoi scade, dar ramane superior variantei neingrasate. Coeficientul de puritate creste de asemenea si se mentine aproape acelasi la toate variantele ingrasate. Continutul de azot total practic este acelasi ca la varianta neingrasata.

Concluzii privitoare la folosirea si efectul ingrasamintelor azotate.

-Pentru tipurile de soluri din tara noastra se recomanda pentru sfecla de zahar 30-45 kg N la ha.

-Dintre ingrasamintele azotate, cele mai importante sunt: azotatul de sodiu cu 15,5-16% N; azotatul de calciu cu 14,5% N + 28% oxid de calciu; azotatul de amoniu cu 33-35% azot; nitrat de amoniu cu sulfat de amoniu – cu 27% N din care 2/3 azot amoniacal si 1/3 azot nitric; ureea cu 46% azot; cianamina de calciu cu 15-18-25% N + 55-60% oxid de calciu.

Folosirea acestor ingrasaminte se face dupa cum urmeaza:

*Azotatul de sodiu – fiind un ingrasamant solubil si azotatul pe care il contine fiind in forma asimilabila pentru planta, se foloseste jumatate cu una doua zile inainte de semanat si cealalta jumatate in doua sau trei reprize in timpul vegetatiei sau se foloseste in cantitate de 10 kg azot la semanat si restul in timpul vegetatiei. Deoarece sodiul din azotatul de sodiu are efect nefavorabil in special asupra solurilor grele, favorizand formarea scoartei, se recomanda sa se dea cel putin in doua reprize, mai ales ca sodiul influenteaza favorabil procesul de fotosinteza.

*Azotatul de calciu – se recomanda pe solurile grele, acide mai mult in timpul vegetatiei, in doua reprize. Pe solurile usoare unde exista pericolul de spalare se recomanda sa se dea in mai multe reprize.

*Ureea – este un ingrasamant foarte bun pentru sfecla de zahar foarte bogat in azot,dar se foloseste rar, fiind prea scump. Se da inainte semanatului sau in timpul vegetatiei.

*Cianamida de calciu – se poate incorpora solului toamna fara nici un pericol de a se pierde azotul. Nu se va incorpora insa in acelasi timp cu balegarul caci au loc pierderi de azot.

Folosirea diferitelor tipuri de ingrasaminte azotate pentru sfecla de zahar trebuie sa se faca numai dupa ce s-a studiat reactia solului respectiv.

III.3 ROTATIA SI ASOLAMENTUL

Sfecla de zahar trebuie sa urmeze dupa culturi care parasesc terenul devreme, astfel incat sa fie timp pentru efectuarea lucrarilor solului si a fertilizarii organo-minerale. In aceste conditii se asigura acumularea apei in sol. Cele mai bune premergatoare sunt cerealele paioase de toamna, in special graul de toamna, deoarece acesta, eliberand terenul devreme permite o buna pregatire a terenului in vara si in toamna. Cartoful si inul constituie de asemenea bune premergatoare in zonele mai umede si reci.

Cele mai bune premergatoare sunt cerealele de toamna, leguminoasele anuale si cartoful in zona favorabila acestuia.

Nu se recomanda cultivarea sfeclei de zahar dupa porumb, floarea soarelui, canepa, ovaz, plante din familia crucifere (rapita, mustar) si nici Chenopodiaceae deoarece exista pericolul raspandirii unor daunatori comuni.

Nu sunt recomandate ca premergatoare pentru sfecla nici sorgul, iarba de sudan si nici plantele erbicidate cu Triazing datorita epuizarii solului in apa, cat si suprafete ocupate cu culturi succesive, sfecla de zahar nu trebuie cultivata nici dupa ea insasi din cauza infestarii terenului cu diversi daunatori, printre care foarte periculosi sunt nematozii, gargarita sfeclei, ratisoara.

Sfecla poate reveni pe acelasi teren dupa patru ani, daca solul nu a fost infestat cu nematoizi, sau dupa sase ani dupa infestari puternice.

Asolamentele speciale folosite rotatiei de 4-5 ani sunt:

-pentru zona cerealiera din sudul tarii un asolament de 4 ani cu urmatoarele relatii:

Sfecla de zahar, porumb, leguminoase anuale, cereale de toamna sau:

Sfecla de zahar, porumb, floarea soarealui, cereale de toamna.

-pentru zona cu grad mai mare de umiditate un asolament de patru ani cu urmatoarele relatii:

Sfecla de zahar, orzoaica cu trifoi, cartof ori un asolament de 5 ani cu urmatoarele relatii:

Sfecla de zahar, orzoaica cu trifoi in cultura ascunsa, trifoi, cartofi, grau de toamna.

TABELE CU ASOLAMENTE

Asolament pe 3 ani

Anul/sola1231sfeclainporumb2inporumbsfecla3porumbsfeclain

Asolament pe 4 ani

Anul/sola12341sfeclalucernafasoleporumb2fasolelucernaporumbsfecla3porumblucernasfeclafasole4sfeclalucernafasoleporumb

Asolament pe 5 ani

Anul/sola123451sfeclamazareinfasoleporumb2mazareInfasoleporumbsfecla3infasoleporumbsfeclamazare4fasoleporumbsfeclainsfecl
download