Floarea La Gimnosperme Si Angiosperme

FLOAREA

la gimnosperme si angiosperme

Organul cel mai evoluat din regnul plantelor este floarea care a aparut prima oara la conifere si apoi a evoluat la angiosperme.

Floarea la angiosperme are originea in mugurii florali mixti ai tulpinii. Ele se dezolta la subsuara frunzelor modificate numite broctee.

Functiile florii sunt:

organ unde se formeaza celulele reproducatoare

este sediul fecundarii, formarii fructului

In functie de organizare, florile sunt de mai multe tipuri:

- unirexuate (cand organele de reproducere sunt separate)

hermafrodite (majoritatea florilor): au ambele tipuri de organe reproducatoare

androceu (masculin)

gineceu (feminin)

Cele unisexuate sunt:

monoice: organele de reproducere sunt separate, dar pe acelasi individ

dioice: organele de reproducere sunt pe indivizi diferiti

Androceul: totalitatea staminelor dintr-o floare formeaza

androceul care constitue partea barbateasca

Daca concresterea staminelor are loc numai

la nivelul filamentelor, androceul poate fi:

- monodelf

- diadelf

- triadelf

- pentadelf

- polidelf

Pozitia staminelor pe receptacul:

- spirociclic – ca la majoritatea magnolialelor

- ciclic - pe un singur verticel (androceu hoplostimon)

- pe doua verticele (androceu diplostemon)

- pe mai multe verticele (androceu polistemon)

In functie de numarul staminelor din care este format androceul, florile pot fi: - monandre

- diandre

- triandre

Gineceul: apare pentru prima data la angioasperme si reprezinta parte femeiasca din floare. Este format din unul sau mai multe microsporople (carpele) care ocupa axtremitatea axului floral.

Gineceul prezinta trei parti: - ovarul

- stilul

- stigmatul

Gineceul poate fi: - monocarpelar

- bicarpelar

- tricarpelar

- tatracarpelar

- pentacarpelar

- policarpelar

Pozitia carpelelor pe receptacul poate fi:

- ciclica

- sporiciclica (Magnoliaceae)

Dupa raportul dintre carpele, gineceul poate fi:

cu carpele libere numit apocarp

cu capete unite numit sincarp sau cenocarp

Componentele florii sunt: - peduncul

- receptacul

- invelis floral

- caliciu

- corola

- androceu

- gineceu

Pedunculul – este un internod care se termina cu axul florii sau receptacul. Cand florile sunt grupate in inflorescente acesta poarta numele de pedice, iar cand lipseste, florile se numesc sesile.

Receptaculul – este un varf vegetativ pe care sunt insirate componentele florii.

Receptaculul poate avea diferite forme:

cilindric (micsunele)

conic (piciorul-cocosului)

disciform (fraga)

in forma de butelie (ghiocel)

in forma de cupa (speciile de maces)

Caliciul – este invelisul extern al periantului alcatuit din

mai multe sepale.

Dupa culoarea lor, caliciul poate fi:

- foliaceu – cand sepalele sunt verzi

- petaloid – cand sepalele sunt colorate

Dupa raportul de concrestere dintre sepale, caliciul este:

- caliciu dialisepal

- caliciu gamosepal - caliciul gamosepal actinomorf

- caliciul tubulos

- caliciul infudibuliform

- caliciul combanulat

- caliciul urceolat

- caliciul globulos

Corola – este cel de-al doilea invelis al periantului alcatuit

din petale.

Dupa raportul de concrestere dintre petale, corola pote fi:

- corola gamopitala

- corola dialipetala

Dupa simetrie, corola poate fi:

- actinorfa

- zigomorfa

- asimetrica

In final se poate spune ca floarea este un organ de reproducere in care are loc procesul biologic, ce duce, in final, la formarea noului germen de inmultire – samanta – protejata de fruct.