Prezentarea Cosmosului

Prezentare Generala a Cosmosului Indepartat

Dincolo de atmosfera terestra se intinde o lume diferita si plina de mister. Nimic material nu poate intrece frumusetea Cosmosului. Va invit sa calatorim impreuna spre cele mai tainice profunzimi ale Universului. Haideti sa visam la astri. Am decis sa prezint Cosmosul indepartat deoarece cu cat ne indepartam mai mult, cu atat misterul creste si cantitatea de informatii detinute de noi scade.

Terra, casa noastra, este doar un corp ceresc de mici dimensiuni care se roteste la nesfarsit in jurul unei stele la fel de neinsemnate la scara cosmica, Soarele. Pe langa miscarea de revolutie Pamantul mai executa o miscare de rotatie in jurul unei axe ce trece prin centrul lui. Are si un satelit natural, Luna, fara de care oamenii nu ar mai fi fost asa de visatori si romantici. Alaturi de Planeta Albastra se mai rotesc in jurul Soarelui alte opt planete, pe orbite proprii, respectand aceleasi legi. Cu exceptia lui Mercur si Venus, celelalte au un numar mai mare de sateliti decat Terra. In jurul stelei centrale se mai rotesc si alte corpuri ce formeaza materia neorganizata, cum ar fi cometele, asteroizii, meteoroizii etc. Omul a imbogatit si el materia aleatorie din spatiul interplanetar, construind sateliti artificiali, sonde spatiale, rachete cosmice si de curand statii si laboratoare orbitale.

Soarele cu tot ce se roteste in jurul lui formeaza Sistemul Solar. Departe, la distante inimaginabile se afla alte stele asemanatoare Soarelui nostru. Acestea la randul lor formeaza diferite tipuri de sisteme stelare.

Deoarece distantele cosmice sunt foarte mari, incat mintea omeneasca nu le poate percepe, astronomii folosesc alte unitati pentru a le masura: unitatea astronomica (distanta medie Pamant-Soare, egala cu aprox. 149,6 milioane km), anul-lumina (distanta strabatuta de lumina, cu viteza v=300 mii km/s, intr-un an, egala cu 9,46 mii de miliarde km) si parsecul (egal cu 3,26 a.l.).

Forta de atractie universala a grupat stelele in sisteme complexe numite galaxii. Cele peste 6000 stele vizibile de pe Pamant, pe intreg cerul cu ochiul liber, precum si Soarele fac parte din Galaxia Noastra numita Calea Lactee. Ea are forma unei spirale, cu diametrul de aprox. 100 mii a.l., iar grosimea de numai 15 mii a.l. Masa galaxiei este de 140 miliarde ori mai mare decat masa Soarelui. In realitate numarul de stele din galaxie depaseste 150 miliarde, dar noi vedem doar cateva mii din cauza distantei mari si a stralucirii reduse a acestora. Sistemul Solar este situat intr-o margine, in Bratul Orion, la o distanta de aprox. 28 mii a.l. fata de centru. Galaxia a primit numele de Calea Lactee datorita benzii de stele vizibila pe cer, asemanatoare cu o dara de lapte varsat, care nu este altceva decat proiectia nucleului si a discului galactic vazute din profil.

In interiorul galaxiei stelele sunt grupate in alte sisteme. Un numar infinit de mare de stele batrane, rosii formeaza nucleul galactic. Acesta este de fapt o sfera imensa fata de care dimensiunile stelelor pot fi considerate neglijabile. Alte stele rosii formeaza roiuri globulare, aglomerari cu forma sferica ce contin peste un milion de stele. Exista cam 150 de astfel de roiuri in Calea Lactee, iar majoritatea sunt dispuse sub forma unui halo urias care inconjoara intreg discul galactic (ex. Omega Centauri, M13 din Hercules etc). Acest disc consta intr-un numar de brate ce pornesc din nucleu, dand galaxiei aspect de spirala. Aceste brate sunt alcatuite din stele tinere, albastre, dar si din materie interstelara. Printre stele exista niste nori imensi de gaze, in special hidrogenul, precum si pulberi si praf. Norii au primit denumirea de nebuloase, care la randul lor se clasifica in mai multe tipuri. Exista nebuloase difuze (care vazute prin instrumente optice au aspectul unei pete cetoase, cel mai evident exemplu fiind M42, Nebuloasa Orion), cat si nebuloase obscure (care au aspectul unei pete intunecate pe un fond luminos al cerului, ca ex. Nebuloasa Cap de Cal, un nor din vasta M42). Aceste nebuloase sunt adevarate incubatoare in care iau nastere noi stele printr-un proces indelungat si complex. Al treilea tip il reprezinta nebuloasele planetare. Acestea au aspectul unui inel cu o stea in centru. Spre deosebire de cele difuze si obscure, aici o stea in ultimul stadiu de viata emite gaze si praf care formeaza inelul. Astfel de corpuri sunt Nebuloasele Dumbell, Helix, Ochiul Pisicii etc. Pe langa acestea mai exista in bratele galaxiei si roiuri deschise de stele tinere. Sunt asemanatoare celor globulare, doar ca numarul de stele componente este foarte mic. Ex.: Closca cu Pui, Caseta cu bijuterii, Stupul etc. Ca materie neorganizata mai exista si vantul stelar, flux de particule emis in spatiu de catre stele, in urma reactiilor nucleare ce au loc in interiorul acestora.

Calea Lactee se roteste in jurul propriei axe intr-un asa numit dans galactic, si o data cu ea si intregul Sistem Solar. O rotatie completa are loc o data la 225 ani terestri, un an galactic. Deci Soarele se afla exact in pozitia in care se afla acum, atunci cand pe Terra traiau dinozaurii.

Dar in Cosmos mai exista si alte galaxii, cam cateva miliarde de astfel de sisteme. Iar distantele dintre ele sunt enorme, de ordinul a milioanelor si chiar a miliardelor de a.l. Acestea sunt de trei tipuri: galaxii spirala, asa cum e si Calea Lactee, iar ca o particularitate a acestui tip in Univers exista si galaxii spirale barate, care au doar doua brate ce pornesc dintr-o bara care trece prin centru; galaxii eliptice"au forma de elipsoid si sunt alcatuite din stele rosii batrane. E posibil ca aceste galaxii sa fi fost la inceput spirale si dupa ce materia dinte stele s-a epuizat, stelele care formau spiralele s-ar fi apropiat de nucleu. Iar a treia categorie o reprezinta galaxiile neregulate, cu o forma nedeterminata. Un exemplu elocvent sunt Marele Nor Magellanic si Micul Nor Magellanic, galaxii satelite Caii Lactee. La randul lor galaxiile se grupeaza in roiuri de galaxii, care apoi formeaza roiuri de roiuri numite superroruri si respectiv hiperroiuri. Galaxia noastra face parte din Roiul Local. Acesta contine in jur de 30 de galaxii si are cam 5 a.l. diametru. Calea Lactee impreuna cu Andromeda sau marea Galaxie Spirala sunt cele mai mari galaxii din acest roi. Andromeda este cel mai indepartat corp vizibil cu ochiul liber pe cer. Se gaseste la o distanta de 2,9 a.l. Un alt roi important ar fi Roiul Virgo, din constelatia Fecioara. Se gaseste cam la 50 milioane a.l. si contine in jur de 1000 galaxii.

In Univers exista si asa-numitele Gauri Negre, portiuni din spatiu, unde energia este foarte mare, iar datorita gravitatiei totul este atras in adancul unor gropi virtuale si nimic nu mai scapa. Inclusiv razele de lumina. Sunt ca niste gropi fara fund, cu dimensiuni mici raportate la scara cosmica. In preajma unei astfel de gauri timpul si spatiu dispar, capata niste insusiri pe care mintea noastra nu este capabila sa le inteleaga, deocamdata. Aceste gauri au fost detectate cu instrumente speciale ale astronomiei invizibilului. O astfel de gaura neagra de dimensiuni uriase s-ar putea afla in centrul nucleului galactic devorand stelele din apropiere. De curand au fost detectate si gauri de vierme, in M16 Nebuloasa Vulturului. Sunt acele porti stelare cu ajutorul carora am putea strabate distante cosmice in doar cateva ore.

Cele mai indepartate galaxii sunt quasarii. Acestea sunt galaxii tinere care emit in spatiu cantitati enorme de energie. Se afla la distante de peste 10 miliarde a.l. Ele ne dau multe informatii despre modul cum s-a format si a evoluat Universul. Dar despre ele se stiu cele mai putine lucruri. Ar putea exista si alte Universuri paralele grupate intr-un Multivers.

De fapt cu cat ne indepartam cu atat cunoastem mai putin si misterul e mai mare. Dar cred ca merita sa ne sacrificam pentru a putea intelege Creatia Lui Dumnezeu. Mai avem multe de descoperit pentru a putea intelege modul de functionare al Cosmosului in care traim.

Autor : _____________

download