Misterele De Pe Luna

Misterele de pe luna

Odata cu observarea prin instrumente tehnice care au amplificat tot mai mult imaginea si detaliile "astrului noptii ",intrebarile si raspunsurile au evoluat rapid , si apoi la acest inceput de era cosmica,risipind miturile expeditiile lunare au condus la

adevarate culmi spectaculare ale cunoasterii si realizarii umane.

1. Originea astrului noptii a fost intotdeauna un mister.Este oare Luna desprinsa candva din masa Pamintului,poate chiar din marea groapa a oceanului Pacific_Sau poate este ea o sora mai mica a Terrei,desprinsa in urma cu peste 4,5 miliarde de ani

-odata cu globul planetei noastre-din marea nebuloasa a sistemului solar aflat in plina organizare gravitationala ameteriei respective? Este oare Luna un corp cerestru format in alta parte a sistemului planetar,sau poate chiar in alta parte a Galaxiei,ce a fost prins ulterior de gravitatia terestra?

Treptat ,specialistii noii stiinte a selenologiei au parasit ideea " ruperii " Lunei din corpul globului pamantesc , intrucat bogata recolta a monstrelor de sol aduse de expeditiile americane si sovietice ,a venit sa sustina o alta origine a satelitului natural al Terrei.De fapt, s-a plecat in primul rand de la un argument teoretic ,specialistii stabilind ca la astfel de ruperi ,masele corpurilor astrale respective ar trebui sa fie in raport de 9 la 1 ; dar masa Lunei este numai a 18-a parte din masa globului nostru! Mai evidente au fost insa rezultatele analizelor de monstre chimice si compusii acestora ce domina in compozitia solului lunar.Cele cateva sute de kilograme de roci aduse cu greu din diferite locuri ale suprafetei selenare au demonstrat faptul ca elementele preponderente sunt : calciul ,siliciul, aluminiul, magneziul ;surpriza a fost constituita insa de abundenta titanului , care pe planeta noastra este suficient de rar ;dealtfel chiar si procentele de uraniu,thoriu, strontiu si bariu s-au demonstrat a fi mai ridicate decat cele intalnite in materia terestra.Faptul ca luna are mai putin fier si plumb decat structura masei Pamantului a contribuit si el la acceptarea formarii separate a Lunii ,in urma cu circa 4,6 miliarde de ani

2. O alta mare intrebare, ramasa in parte neclarificata ,se refera la viata geologica a globului selenar.In cursul miliardelor de ani , acesta s-a racit oare total ,sau mai are poate o inima fierbinte -un nucleu central topit- , in stare sa alimenteze activitati vulcanice?Judecand dupa valoarea foarte redusa a intensitatii campului sau magnetic si dupa o anumita liniste a straturilor din profunzime zona centrala a Lunii ar trebui sa fie rece .Dealtfel ,s-a stabilit in principiu si faptul ca ultimul mare val de lava bazaltica a fost impins din adancimi acum 3-3,3 miliarde de ani .Anumite zone cu lava racita la suprafata solului , care ar avea varste mai recente , sunt puse pe seama caderii unor corpuri meteoritice grele ,in urma impactelor respective fiind impinse spre suprafata insemnate mase de roci topite instantaneu.Taina caldurii interioare a globului selenar , care a generat numeroase discutii contradictorii intre diferiti cercetatori , a condus la determinarea prin diverse metode de studiu .Astfel masurindu-se modificarile campului magnetic spatial generat de Soare ,sub influenta masei Lunii , specialistii respectivi au putut stabili caracteristicile magnetice ale astrului noptii ; apoi pe aceasta cale ,s-a dedus treptat temperatura intregului glob selenar si in fine temperatura intregului glob selenar si in fine temperatura profunzimilor.Concluzia trasa prin intermediul metodei respective a fost aceea ca la mare adancime ,Luna este cu mult mai rece decat Pamantul (la Luna=327,5 C ; La Pamant =3600-6000 C ).Determinariile respective au permis sa se afirme ca Luna ar fi fost un corp suficient de rece inca de la inceputul existentei sale.Masuratorile directe efectuate de catre diferiti cosmonauti ,care au avut si aceasta sarcina in programul lor,au oferit date care sprijina ,in continuare ipoteza nucleului rece; astfel , termo-metrele plasate de acestia la nivelul solului prezentau valori in jur de 67 C ;dupa introducerea acestoa in foraje mici ,la adancimi de 2 metri valoarea masurata era de numai 15 C.Numai intr-un singur loc la poalele muntiilor Apenini , in forajul facut de cosmonautii David Scott si James Irvin valoare a fost ceva mai ridicata totusi de 3 ori mai mica decat pe Pamant desi radiatia solara era cu mult mai fierbinte.Si astfel oamenii de stiinta au convenit sa considere Luna un ¦.corp rece.

3. Fenomene ciudate

Ca urmare a sesizarii prin observatii telescopice asupra producerii pe Luna a unor lumini stranii "Societatea astronomica regala" din Anglia a organizat incepand din anul 1867, peste 2000 de observatii sistematice care au avut scopul de a elucida taina jocurilor luminoase semnalate .Problema a ramas insa fara explicatii. Dar in anul 1950 cunoscutul selenolog H P Wilkins comunica in mod public ca pe Luna au reaparut fenomene luminoase de scurta durata.Peste cateva saptamani existenta fenomenelor era sa fie confirmata fiind atribuite eruptiilor vulcanului Aristarchus ; Din 1963 pana in iulie 1969 au fost apoi semnalate fenomene luminoase unele avand culoare rosie (craterele Herodot si Gassendi) iar altele de un alb stralucitor (Tycho).

Dar dupa doua luni ,astronomii cat si corpul tehnic al NASA erau din nou in alerta ziarele relatand "Unul dintre astronauti umbland pe Luna.In fund se vedea palpairea unei lumini , a carei provenienta nu este inca explicata "

Dar fenoomenele luminoase de pe satelitul natural al Terrei par a fii cu mult mai stranii decat ar rezulta din simpla citire a presei .Misterul lor a devenit evident cind unii astronomi au relatat in mod deschis despre observatiile lor asupra unor deplasari si respectiv a unor survolari ale solului lunar de catre anumite surse luminoase ,ca si cum acestea ar fi fost , de fapt, niste obiecte luminoase.In cadrul observatiei sale din 30 martie 1950 Wilkins sesizeaza efectul respectiv ca fiind o forma luminoasa ovala ce se afla in deplasare.Revista de specialitate stiintifica Sky and Telescope a publicat un ciudat document fotografic obtinut de astronomul Curtis; aceasta prezenta o neobisnuita forma de cruce luminoasa surprinsa in apropierea craterului Parry ,ale carei brate masurau cateva mile.

Ar putea sa existe vreo legatura intre straniile fenomene luminoase observate de-alungul deceniilor in interiorul unor cratere lunare si respectiv luminile sau mai bine zis -formele luminoase-remarcate ca survoland solul selenar? NASA a facut public un comunicat de la bordul navei Apollo 14."Rossa a anuntat centrul de urmarire a zborului ca noaptea trecuta a vazut in interiorul navei licariri luminoase neobisnuite; am vazut ceva ca doua stele sclipitoare ,sau ca doi meteoriti separati printr-un unghi de aproximativ 3 grade.".Doi ani mai tarziu se face public un alt comunicat de la bordul navei Apollo 17:"Cei trei astronauti americani aflati in drum spre Luna au anuntat ca pe tabloul de bord nr.2 al cabinei spatiale s-a observat un semnal luminos insotit de un semnal sonor.Cateva secunde mai tarziu ,ele au disparut fara ca astronautii sa fi putut sa discearna natura lor."

De sigur ca astfel de prezente ale unori "meteori luminosi" in spatiul restrans al unei cabine spatiale ,care produceau in plus si efecte sonore ,au impresionat la timpul respectiv pe acei oameni temerari care faureau epopeea cosmica terestra;dar imposibi- litatea reala a acestora de a determina structura si cauza aparitiei lor intr-o nava total etansata si puternic ecranata pentru multiplele radiatii din spatiu extraatmosferic prin peretii metalici masivi ,a fost completata si de olista de posibilitati , la fel de reala , de interpretarea din partea specialistilor de la sol; in fond ,cu totii se aflau in fata unor fenomene cu totul neobisnuite ,imposibil de studiat in rapida si indeparata lor manifestare.

download