Astronomul Mehedintean - Victor Daimaca - Cometa Van Gent Peltier Daimaca

VICTOR DAIMACA

Nascut la 22 august 1892 in Drobeta Turnu-Severin, din parintii Maria si Dumitru Daimaca, mici negustori, Victor Daimaca va fi ramas in istorie ca fiind singurul roman ce a descoperit comete, care, de altfel, ii poarta numele.. A absolvit Liceul ,,Traian" din Drobeta Turnu-Severin, apoi Facultatea de Stiinte din Bucuresti, avand in fata figuri legendare de dascali: Gheorghe Titieica, D. Pompeiu, A. Davidoglu si N. Coculescu.

Interesul lui Victor Daimaca pentru cercetari astronomice este urmarea preocuparilor din tinerete. Intr-un numar din 1965 al revistei ,,Ramuri", Daimaca isi publica amintirile de pe vremea cand era elev al Liceului ,,Traian", orasul sau natal: ,,Aveam 14 ani cand, intr-o dimineata de august, in 1907, am vazut pentru prima data o stea cu coada: era cometa Daniel¦ Am format societatea astronomica <>, in care tineam prelegeri dupa cursul elementar de cosmografie al lui Spiru Haret. Seara faceam observatii pe malul Dunarii, la orizont deschis, iar rezultatele le trimiteam lui Victor Anestin la Bucuresti. Doream sa ne cumparam o luneta, dar bani nu aveam, aveam numai sperante."

Pasionat de firmament, si-a ,,contruit" un observator astronomic in podul casei"o casa cu etaj, ,,semeata" pe atunci in mahalaua olarilor. Dotarea astronomica era: o masa, o harta a cerului, un binoclu Zeiss care marea de 6 ori, un scaun, un ,,vizor" de 5-6 tigle scoase din acoperis, spre emisfera de sud

Cand a absolvit liceul, in 1913, era deja astronom amator, initiat in multe taine ceresti. La biblioteca liceului a gasit lucrari de popularizare a astronomiei, de Camille Flammarion: ,,Ce este cerul ?", ,,Astronomie Populara", ,,Stelele si curiozitatile cerului", ,,Pamanturile cerului", volume mari cu gravuri numeroase, foarte interesante. Stia constelatiile in amanunt, numele stelelor, urmarea deplasarea planetelor vizibile cu ochiul liber prin zodiac; ii erau cu-noscute nebuloasele din catalogul lui Messier, fiindca le vazuse de sute de ori. In 1910 a gasit cu binoclul pla-neta Uranus, in constelatia Arcasul, folosind ,,Efemerida¦", publicata in anuarul astronomic al lui Flammarion din acel an. Avusese ocazia sa vada patru comete stralucitoare si alte trei slabe, cu binoclul. Ele fusesera anuntate la timp de revista Orion.

Printre cometele slabe, numite telescopice, era si cometa Halley, gasita in septembrie 1909 pe un cliseu fotografic, in Germania, de catre Max Wolff, directorul Observatorului de Fizica din Heidelberg. Cu cat se apropia de Soare, stralucirea cometei crestea si se dezvolta, astfel incat in primavara anului 1910 trebuia sa ajunga vizibila cu ochiul liber si Victor Daimaca a reusit sa faca acest lucru. A constatat ca era de magnitudinea 6, se gasea in constelatia Peste, la sud de patratul lui Pegas. A scris imediat lui Victor Anestin cele intamplate, care a publicat acest lucru in revista Orion si in ziarul Universul. Era singurul din tara care vazuse cu ochiul liber cometa.

In anul 1911, prin luna august, ziarele au anuntat ca s-a ivit pe cer o cometa descoperita de Brooks, in constelatia Lebada, cometa pe care Victor Daimaca a gasit-o cu binoclul. Fiindca aceasta cometa se apropia de Soare, a ajuns stralucitoare, cu coada de 10 grade lungime. In anul urmator a descoperit cometa Quinisset in constelatia Sarpele si cometa Delaran in Ursa Mare, dupa indicatiile revistei Orion, amandoua fiind vizibile cu binoclul. Insa, in 1913, terminarea liceului a insemnat si parasirea tuturor acestor preocupari.

Dupa absolvirea facultatii, Victor Daimaca s-a stabilit in Targu Jiu. Aici a fost profesor de matematica la Scoala normala din Targu Jiu, riguros si tenace, urmarindu-si elevii, cu laude si mustrari, cu lucrari si intrebari.

Intunericul, la propriu si chiar la figurat, i-a intretinut pasiunea observatiilor astronomice: pe 20 septembrie 1938, uzina electrica din Targu Jiu a luat foc si orasul a ramas in intuneric; a venit razboiul si s-a impus camuflajul",,prilej de a face observatii mult mai bune, fiindca luminile orasului slabesc foarte mult imagine stelelor."

In 1943, dupa peste 30 de ani de la observatiile din timpul liceului, s-a ivit ocazia de a observa cometa Whipple. In timpul liber putea sa cerceteze cerul si sa urmareasca cometa. Insa in luna mai 1943, cometa Whipple nu se mai vedea nici cu binoclul. Atunci s-a hotarat pentru prima data sa caute comete noi. Nestiute de nimeni ar fi devenit comete romanesti, fiindca in cataloagele internationale nu se gasea nici o cometa descoperita in tara noastra.

Putea descoperi cu binoclul comete slabe, pana la magnitudinea a 9-a, avea un atlas ceresc Dien-Flammarion cu stelele si nebuloasele pana la aceeasi magnitudine 9. Observatorul sau era un stalp de gard oarecare, unde rezema binoclul. In noaptea de 3 septembrie, dupa indelungi cer-cetari, spre zorii zilei a indreptat binoclul spre constelatia Lynxul. A va-zut in campul binoclului o steluta cu aspect suspect langa alte stele, ce parea a fi o pata rotunda, alburie, difuza si era extrem de mica. A cercetat atlasul si in regiunea cu pricina erau notate stelele din campul binoclului, dar steluta ciudata nu.

Stia ca o cometa, oricat de departe ar fi si ca atare oricat de mica ar parea, trebuie sa se deplasesze printre stele. N-a putut insa continua cercetarea deoarece se lumina de ziua. In a doua noapte a gasit-o deplasata spre Ursa Mare la 2 grade departare de locul initial. Era deci o cometa! In noaptea urmatoare, 5 septembrie, ajunsese si mai departe. Pozitiile pe care aceasta le ocupa succesiv pe cer le-a notat pe atlas, a apreciat deplasarea diurna a astrului si directia in care se misca pe cer. A facut o schita cu pozitiile viitoare ale cometei, pentru cateva nopti, cu ste-lele vecine si pe unde urma sa treaca, iar apoi a trimis la Bucuresti Observatorului Astronomic urmatoarea telegrama: ,,Cometa noua, ma-rimea a 8-a in Lynxul, pe linia Alfa"Gemini"Ipsilon Ursa Mare, deplasare diurna 2 grade spre omicron Ursa Mare", telegrama care a ajuns la destinatie dupa 3 zile. Intarzierea s-a datorat interpretarii acesteia de catre Gestapo-ul german, care a crezut ca este o telegrama cu continutul conventional de spionaj, mai ales ca in 1943 era la Targu Jiu un lagar de detinuti politici. Convinsi apoi ca telegrama avea continut astronomic, i-au dat drumul. In dimineata zilei de 9 septembrie 1943 Observatorul din Bucuresti a identificat cometa descrisa de Victor Daimaca si a comunicat telegrafic descoperirea si pozitiile cometei Biroului Central de telegrame astronomice al Uniunii Astronomice Internationale de la Copenhaga care le-a trimis in toata lumea. Cometa nu mai fusese observata de nimeni inainte si de aceea a primit numele Daimaca 1943c.

La 16 decembrie seara, a gasit cu binoclul o cometa in regiunea sudica a constelatiei Aquarius. Observatorul a trimis constatarea sa la Copengaga, fara sa mai piarda timpul cu identificarea astrului. S-a dovedit insa ca era vorba de cometa Van-Gent, gasita la Observatorul Astronomic de la Johannesburg din Africa de Sud de catre americanul Peltier (tot un amator). Telegrama sa ajunsese la Copenhaga inainte de telegrama romanului, cu toate ca acesta o decoperise inantea lui. Cometa a fost numita Cometa Van Gent"Peltier"Daimaca.

A mai descoperit, in ordine cronologica: la 30 iulie 1945"cometa Kopf (ce a fost ulterior descoperita de un german, cometa purtand numele acestuia, deoarece telegrama lui Daimaca nu a ajuns in timp util la Copenhaga); apoi la 5 septembrie 1946 cometa Gracobini-Zinner; la 14 octombrie 1947 cometa Encke; la 22 iunie 1948 a descoperit Cometa Honda, iar la 25 iulie 1955, pe cand era in deplasare la Targu Jiu, a descoperit Cometa Bakharov.

Astronomul severinean Victor Daimaca a realizat un total de 7 comete, descoperite fara nici o indicatie din afara, dintre care 2 noi. A primit felicitari din partea Observatorului din Bucuresti. Societatea astronomica a Pacificului din San Francisco i-a trimis o medalie din bronz, cu numele sau gravat pe ea, in amintirea primei descoperiri.

Figura legendara, profesorul Daimaca, o alta ipostaza mioritica, ne propune, in fond, aceeasi tuburatoare perspectiva: trista, dar senina integrare in Univers a individului roman.

Ca un pios omagiu adus marelui astronom, la Liceul ,,Traian" a luat fiinta in 1973 un cerc de astronomie care ii poarta numele, iar in 1976 a fost construit aici un observator astronomic menit sa eternizeze numele lui Victor Daimaca, intr-o forma inedita, intre Bucuresti si Timisoara.

Bibliografie

Mehedinti"Timp si istorie, Nicolae Ieva si Ovidiu Visan, Editura Hermes, Drobeta Turnu Severin, 1994;

Andromeda, buletin informativ intern al Observatorului Astronomic Popular din Bucuresti, 1969;

Orion, revista Cercului de Astronomie ,,Victor Daimaca".

download